Prezent sau viitor

Deficitul bugetar pentru 2016 e prevăzut a fi 2,95% PIB. După ce la 6 luni atinsesem doar -0,5%, acum la 7 luni deficitul bugetar a scăzut la -0,2%! Foarte puțin, extrem de puțin! Au crescut veniturile sau avem cheltuieli neefectuate? Se pare că veniturile se mențin la nivel rezonabil, în ciuda abruptei relaxări fiscale, iar cheltuielile sunt neefectuate sau amânate. Dar e doar o fotografie de moment, căci spre final de an execuția bugetară se va îndrepta spre țintele prevăzute. Probabil, una din nerealizări e capitolul investițiilor, care e doar cu 2,7% mai mare decât anul trecut (un an în care investițiile au fost sever ștrangulate).

http://www.capital.ro/deficitul-bugetului-general-consolidat-coboara-la-02-din-pib-dupa-primele-sapte-luni.html

Profesorul Bogdan Glăvan apreciază execuția bugetară la 7 luni, pe parte de venituri, foarte puțin afectate de relaxarea fiscală, dar critică în continuare creșterea cheltuielilor și avertizează că: ”Problema mare a economiei României este alta. Creșterea rapidă a cheltuielilor publice și a masei monetare duce țara într-o direcție sud-americană, pe care, mă rog, am mai experimentat-o și aici pe Dâmbovița, în anii 1990. PIB este doar o statistică ce nu surprinde esența, anume că fără acumulare de capital și fără investiții eficiente nu poate exista dezvoltare economică. Iar politica de creștere a cheltuielilor publice subminează acest deziderat.”

https://logec.ro/veniturile-fiscale-08-cheltuielile-publice-47/

Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 129,6 miliarde de lei, reprezentând 17,1% din PIB, au fost cu 2,4% mai mici în termeni nominali față de aceeași perioadă a anului precedent, asta deși veniturile colectate de ANAF au fost cu 1,4% mai mari față de aceeași perioadă din 2015 și cu 0,5% peste programul din acest an.

http://cursdeguvernare.ro/executia-bugetara-la-7-luni-cresterea-eficientei-anaf-inghitita-de-cresterea-cheltuielilor.html

Sorin Pâslaru, redactor șef ZF, spune că: ”Toate cifrele din economie arată că România traversează una dintre cele mai bune perioade din punctul de vedere al consumului din ultimii 25 de ani, însă creşterea îndatorării şi a deficitelor externe ne poate arunca iarăşi în degringoladă dacă dezechilibrele nu sunt ţinute în frâu.

Morişca se învârte în economie, există încredere şi bani, însă din păcate acest spaţiu de respiro macroeconomic nu este folosit pentru accelerarea investiţiilor.

Acum rolul hotărâtor în a orienta resursele în economie către viitor ar trebui să îi aparţină statului. Este timpul să fie dat drumul la investiţii în infrastructură de toate tipurile. Banii suplimentari trimişi în consum fără o influenţare a ofertei locale de bunuri şi servicii sunt toxici, iar „driver-ul” ofertei locale este infrastructura.

Cinci miliarde de euro în plus retraşi de la bancomate sunt o binecuvântare atât pentru profiturile băncilor, pentru retaileri şi bineînţeles pentru consumatori, însă întrebarea este pe ce butoane ar trebui apăsat astfel încât aceşti bani suplimentari din consum să creeze creştere de investiţii şi de productivitate.

Altfel, deficitele bugetare de peste 3% din PIB care se prefigurează atât pentru 2016, cât şi pentru 2017 vor fi de fapt bani irosiţi, vor fi creştere de business pentru producătorii din ţările de import ale României. Ne împrumutăm să le dăm la alţii piaţă de desfacere – reţetă sigură de derapaj.”

Aceste considerații sunt esențiale pentru aprecierea situației economice; din păcate investițiile nu cresc, iar boom-ul consumului nu ține loc de politică economică de medie și lungă durată.

E alt guvern, dar atenția e tot spre cifrele prezentului și nu pe construirea viitorului. Întrun fel era de așteptat, doar vorbim de o continuitate în construcția bugetară.

http://www.zf.ro/eveniment/5-mld-scosi-in-plus-de-la-bancomate-cum-facem-sa-mearga-in-investitii-15592882

Se estimează un an agricol foarte bun, dar din fericire, ponderea agriculturii la PIB a scăzut, dar rămânem încă cu o mare parte din populație angrenată în acest sector.

”O cotă redusă de participare a agriculturii la PIB nu înseamnă că această ramură se prăbuşeşte, dimpotrivă [...] agricultura se aliniază la tendinţele lunii: produce din ce în ce mai mult, dar ponderea ei în PIB este redusă pentru că alte ramuri au valori adăugate mult mai mari”, explică analistul Aurelian Dochia.

http://www.zf.ro/eveniment/agricultura-in-jocul-economiei-cat-si-cum-influenteaza-anul-agricol-bun-structura-pib-si-cresterea-economica-este-cel-mai-bun-an-agricol-de-cand-am-intrat-in-romania-15612188

După fentă

A lua de bune informații, dar mai ales păreri neavizate, manipulatorii, fără a le discerne, aprobându-le doar pentru că sunt populare și rimează cu așteptări stimulate sau nu, asta e ceea ce numesc eu plecatul după fentă. Gândirea critică și autocritică, analiza rațională, apelul la argumente și fapte, e un capitol la care mulți români rămân în continuare corijenți.

De la manipularea din ”90 cu doamna Cornea că nu putea face greva foamei când ea primea pachete din străinătate (de parcă securitatea putea fi păcălită așa ușor, de parcă nu se putea verifica medical dacă cineva s-a hrănit sau nu), manipularea și deformarea realității nu a încetat niciodată, la fel și naivitatea multor români de a înghiți ”nemestecate” asemenea informații.

Criza de după 2008 și austeritatea nu au fost nici ele scutite de manipulări și deformări vizibile.

S-a spus că măsurile din 2010 au fost dure, nedrepte, injuste, dar mai ales că ele erau în contradicție cu risipa și furtul banilor publici. Unul din exemplele hiperbolizate al ultimilor ani este cazul ANRP.

Mai nou, chiar și politicieni liberali susțin că măsurile puteau fi evitate prin prisma jafului ANRP.

Dezvăluirea situației de la ANRP a început în 2012, când primul ministru Ungureanu, urmare a controalelor Ministerului Finanțelor și a Curții de Conturi, a sesizat Parchetul (probabil, nu întâmplător, curând după aceea premierul a căzut).

Care a fost amploarea despăgubirilor ANRP? Între 2005-2012, s-au acordat despăgubiri de 3 miliarde euro; puțin, nu? Te-ai fi așteptat după propagandă ca suma să fie asta doar în 2010! În cei 7 ani, principalele partide și-au împărțit cârma ANRP (primii 4 ani PNL, 8 luni PSD și peste 2 ani PDL). Dar din cele 3 miliarde de euro, 95% reprezintă despăgubiri în acțiuni la Fondul Proprietatea, iar doar 5% au fost bani cash. Adica, cam 150 milioane de euro în 7 ani! Chiar dacă i-am plasa pe toți în 2010 și tot nu ar acoperi tăierile operate.

Dar cât au însemnat tăierile (reducerea de 25% salarii bugetari) pe jumătate de an 2010? La o anvelopă salarială de 8% PIB, reducerea operată a scăzut anvelopa salarială cu 1% PIB. La un PIB de 150 miliarde euro, asta înseamnă 1,5 miliarde euro. Se poate compara cifra asta cu cea anterioară (care e o cifră pe 7 ani totuși!)??

Nimeni nu spune câți bani sunt sifonați de la bugetul public (doar vreo 6 miliarde euro, extrapolând rapoarte ale curții de conturi). Sau de evaziunea fiscală ce reprezintă 15% PIB, adică peste 23 miliarde euro.

Măsura tăierii a avut efect contabil imediat, dar ea împreună cu creșterea TVA nu au fost cele mai bune măsuri atât pentru salariați (tratați la grămada, egalitarist-socialist) și mai ales pentru economie (creșterea TVA). Totuși, ele au avut efect pe termen scurt, iar a discuta post-factum despre ce se putea face e contra-factual. Ceea ce am vrut a evidenția este că jaful ANRP e minor față de amploarea măsurilor de austeritate și mult mai minor, neînsemnat față de tabloul furtului general transpartinic. Așa cum recent, din HEXI FARMA s-a proiectat un elefant, când acesta a fost un mărunt purece.

http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/guvernul-ia-la-scuturat-anrp-autoritatea-care-a-gestionat-despagubiri-de-3-mld-euro-9400114

Mai binele e dușmanul binelui

Cam așa arată rectificarea bugetară; nimic fundamental diferit față de anii anteriori, de așteptat asta, avem un guvern care are de executat bugetul propus de guvernul anterior și impus de parlament, iar acum sprijinul pentru guvern e atât de scăzut, că se discută despre iminența unei moțiuni de cenzură.

http://www.zf.ro/eveniment/guvernul-continua-politica-de-sustinere-a-statului-gras-cei-mai-multi-bani-de-la-rectificarea-bugetara-se-duc-pe-salarii-si-ajutoare-sociale-iar-cei-mai-putini-la-investitii-15557100

Ionuţ Dumitru, președintele Consiliului Fiscal are opinii împărțite (și pozitive și negative) asupra rectificării bugetare anunțate de către guvern: „Nu este prudentă majorarea cheltuielilor bugetare în timpul execuţiei bugetare. Înainte de 2008, pe parcursul execuţiei se estima o creştere economică mai mare pentru finalul anului, se umflau veniturile bugetare pentru a suplimenta cheltuielile, iar la sfârşitul anului rămâneau cheltuielile, veniturile nu se realizau şi deficitul ajungea mai mare. Pentru a reduce acest risc s-a introdus regula aceasta, care în prezent este încălcată. Sugestia noastră este să modificăm legea, să spunem clar în ce cazuri poţi avea abateri de la aceste reguli şi să fie prevăzute sancţiuni în cazul abaterilor. A doua variantă ar fi pur şi simplu să renunţăm la reguli, dacă tot le încălcăm.“

Execuţia veniturilor bugetare arată, la şase luni, o nerealizare majoră, care vine mai ales din fondurile europene, în timp ce veniturile din taxe şi impozite au fost realizate şi au înregistrat un surplus, mai spune Ionuţ Dumitru. „Sumele puse în buget pe veniturile europene sunt mari şi ambiţioase şi n-au fost atinse, aici avem o nerealizare majoră, iar nerealizarea veniturilor totale de acolo vine. Pe veniturile colectate din taxe şi impozite, din economia internă nu avem o nerealizare de venituri, ci pe anumite categorii este un plus datorat unei creşteri economice mai bune decât aşteptările.“

http://www.zf.ro/eveniment/video-zf-live-ionut-dumitru-presedintele-consiliului-fiscal-marele-castigator-al-reducerii-de-tva-este-de-fapt-importatorul-15558195

PIB-ul României a crescut cu 6% serie brută în trimestrul al doilea al anului faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Ca serie ajustată sezonier, creşterea PIB-ului a fost de 5,9% în T2 2016 faţă de T2 2015. Duduie economia sau nu? Prudența ne îndeamnă la a privi reținuți această știre, știind contextul care a determinat expandarea PIB-ului și costurile aferente.

http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/accelerare-neasteptata-a-cresterii-economice-am-intrat-iarasi-in-boom-pib-ul-pe-trimestrul-doi-a-crescut-cu-6-fata-de-t2-2015-consumul-este-in-cer-15558495

Unul dintre efectele negative este deficitul balanţei de plăţi a României care a crescut spectaculos în primele şase luni ale anului din cauza creşterii consumului, care a dus la o accelerare a importurilor. La S1 2016, deficitul contului curent al balanţei de plăţi a avut un minus de 2,507 miliarde euro faţă de 374 mil. euro în S1 2015. 

http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/vestea-proasta-a-zilei-deficitul-balantei-de-plati-a-ajuns-la-2-5-miliarde-de-euro-la-6-luni-cu-2-2-mld-euro-mai-mult-decat-in-s1-2015-din-cauza-importurilor-15558806

Dar mai detaliat și accentuat prezintă situația Sorin Pâslaru, redactor șef ZF: ”Statistica a anunţat astăzi o creştere surprinzătoare a PIB în T2 din 2016 cu 6% în serie brută şi cu 1,5% faţă de T1. Cu acest nivel al creşterii economice România nu s-a mai întâlnit din 2008 încoace. Aparent este în sfârşit un obiectiv realizat atingerea unui nivel al creşterii economice de peste 5%, pentru a recupera măcar în parte decalajele faţă de Vest, însă parametrii care au adus această creştere determină o maximă vulnerabilitate a economiei. Este o creştere  ”drogată” de scăderea TVA şi majorarea deficitului cu cheltuieli sociale – salarii, indemnizaţii şi pensii.

Această creştere nu arată decât că economia funcţionează la stimuli fiscali.

În primul semestru din 2016 au rămas în economie, ca urmare a scăderii TVA la alimente de la 24% la 9% şi la bunuri şi servicii la 20%, circa 3 miliarde de euro.

Exact aceştia sunt banii care s-au adăugat la PIB astfel încât rata de creştere s-a dus de la 4% la 6%. România  are nevoie de o rată de creştere de 6% pe an, chiar de 8%, dar nu bazată pe consum şi majorări de salarii nejustificate. Din cauza creşterii  nejustificate a salariilor bugetarilor, dezechilibrate în interiorul sistemului bugetar, se va ajunge din nou ca în 2007-2008 când criza financiară internaţională a dat peste cap bugetul ţării.”
Să nu ne bucurăm deci, s-ar putea ca vestea bună să fie un dar otrăvit.

http://www.zf.ro/zf-24/cresterea-pib-cu-6-ar-fi-buna-daca-nu-ar-fi-obtinuta-dintr-o-injectie-cu-veninul-deficitelor-bugetare-si-al-majorarii-salariilor-bugetarilor-15558562

Ministrul Finanţelor, Anca Dragu, este extrem de optimistă apreciind creșterea economică ca sustenabilă, nefiind susținută doar de consum: ”Cifrele venite astăzi de la INS confirmă şi chiar depăşesc estimările noastre. Creşterea economică este una sustenabilă, bazată pe un avans cu 15% al cheltuielilor cu investiţiile, cu 9% al construcţiilor în trimestrul al II-lea şi realizată în condiţiile unei reduceri a cresterii comerţului cu amănuntul. Serviciile pentru întreprinderi şi-au amplificat creşterea de la 7,8% în trimestrul I la 9,5% în trimestrul al II-lea. Asta arată că nu e o creştere bazată doar pe consum, ci şi pe investiţii şi că temerile legate de o posibilă revenire la perioada anterioară crizei nu sunt întemeiate”. Dar, zic eu, creșterea investițiilor cu 15% e apreciabilă doar procentual, numai că baza de plecare a fost foarte joasă (investițiile fiind ștrangulate în 2015 până la punctul de a ne lăuda cu excedent bugetar), iar actualul guvern pare tot reținut la acest capitol (opinia mea ca și din cauza deficitului bugetar extrem de strâns).

http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/ministrul-finantelor-cea-mai-mare-crestere-a-pib-din-ue-cea-din-romania-este-sustenabila-15559012

Cele mai mari creșteri din UE în perioada aprilie — iunie 2016 s-au înregistrat în România (1,5%), Ungaria (1,1%), Slovacia și Polonia (0,9%). Nu s-au înregistrat scăderi ale PIB-ului în UE dar trei state membre — Franța, Italia și Austria — au avut creștere zero.

De asemenea, în trimestrul doi din 2016 comparativ cu perioada similară din 2015, România a înregistrat cea mai mare creștere economică din UE, de 5,9%, urmată de Slovacia (3,7%) și Spania (3,2%). Singurul declin a fost raportat în Grecia (minus 0,7%).
Statistici frumoase, numai că România e expertă în creșteri în dinți de ferăstrău. Preferabilă este o creștere continuă, sustenabilă, cu ritm anul de peste 5%.

http://cursdeguvernare.ro/romania-cea-mai-mare-crestere-economica-din-ue-in-trim-2.html

http://cursdeguvernare.ro/ins-crestere-cu-6-a-pib-in-t-ii-comparativ-cu-aceeasi-perioada-din-2015.html

Investiţiile străine directe însumau peste 2 miliarde de euro în primul semestru din acest an, în creştere cu 22,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, se arată într-un comunicat de presă al Băncii Naţionale a României (BNR). Oare schimbările geopolitice din zonă, la care asistăm, fac din România un pod important și aduc noi investiții străine? Vom vedea în continuare.

http://www.capital.ro/investitiile-straine-directe-au-crescut-cu-227-la-2-miliarde-euro-in-primul-semestru.html

Alex Livadaru, redactor la Republica.ro, sfătuiește guvernul ce să facă în continuare: ”Executivul trebuie să înceapă autostrăzi, căi ferate, spitale regionale și să le ducă în punctul în care oricine ar veni după alegeri, acestea să nu fie reversibile din pix. 
Creșterea economică poate deveni chiar record în anumite circumstanțe: ”Dacă România va avea un an bun din punct de vedere agricol, iar turismul intern a mers așa cum s-a văzut la televizor, creșterea economică ar putea fi chiar și de 7, sau 7,5% pe întreg anul 2016.”
Dacă guvernul nu va folosi oportunitatea de a face mari investiții publice, ”Riscul la care se expune Guvernul Cioloș este acela de a administra găunos avansul. Acela de a face ce a făcut Călin Popescu Tăriceanu, adică nimic. Nesustenabilitatea managementului de pe azi pe mâine a transformat România, în 2008, din marele și viteazul tigru al Europei centrale și de est într-o mâță jigărită și costelivă la câteva luni distanță. ” crede domnul Livadaru.
http://republica.ro/surpriza-de-6-ce-i-mai-ramane-lui-ciolos-de-facut

Alti analiști economici au opinii constructiv critice. Atfel, profesorul de economie Dan Armeanu consideră că „avem de-a face cu o creştere economică cu mult peste estimările de 4% – 4,5% pentru primul semestru. Cea mai mare parte vine însă din consum şi servicii. Avem o creştere a cifrei de afaceri cu amănuntul de circa 18%. Și construcţiile au crescut cu circa 6%. În total e o creştere bazată pe consum care trebuie achilibrată cu investiţii”.
De asemenea, în opinia lui Dragos Cabat, Managing Partner al RisCo, „este o veste bună să ai creştere, dar se accentuează riscul unor dezechilibre macroeconomice. E foarte posibil ca acum să crească major importurile şi asta nu e bine.”
http://www.capital.ro/cresterea-pib-in-baza-consumului-poate-genera-dezechilibru-macroeconomic.html

Dan Popa în Hotnews.ro spune că: ”Un asemenea ritm de creștere, generat mai mult ca sigur de consumul privat nu pare a fi sustenabil, dar trebuie să ținem cont de majorările salariale care au avut loc în acest an și care sugerează că tendința ar putea continua și în perioada următoare.
Din păcate, consumul se duce în cea mai mare parte în importuri, întrucât economia românească nu produce marfa suficientă și la un grad de sofisticare suficient cât să mulțumească nevoile romanilor și mai alimentează astfel și deficitul balanței de plați care ”apasă” tot mai greu pe cursul leului.
Prin urmare, politicile populiste, relaxarea în zona de TVA, creșterile salariale și investițiile în contracție pot deveni o mica bombă în economie.”
O mică corecție: investițiile nu sunt în contracție, dar creșterea de 15% e minoră ca valoare netă.
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-21221000-statistica-anunta-crestere-economica-record-6-trimestrul-doilea-fata-perioada-similara-din-2015.htm

Rectificarea bugetară și creșterea salariilor îi provoacă o reacție critică analistului economic Florin Cîțu: ”Când se sparge petrecerea și vă vine nota de plată și un alt guvern trebuie să taie din salarii să nu mai dați vina pe politicieni. Este târziu atunci să veniți și să spuneți, băi guvernul ăla din 2015-2016 dacă făcea așa cum a promis reforma în administrație și mai scădea naiba numărul angajaților la stat că nu suntem Suedia și nu creștea costurile cu salariile ca % din PIB astăzi nu eram nevoiți să tăiem salarii în perioadă de criză și să ne împrumutăm ca idioții.
Nimic nu este gratuit pe lumea asta și nota de plata pentru creșterea cheltuielilor cu salariile ca % din PIB o sa fie la fel de mare (o doza de optimism nu strică)  ca cea plătită în perioada 2008-2013.”
https://florincitu.wordpress.com/2016/08/12/nimic-nu-este-gratuit-totul-are-un-cost-real-sau-de-oportunitate/

Mai binele e deseori dușmanului binelui. Și cu atât mai mult în cazul României, al cărui mai bine din statistici a fost obținut artificial, cu stimulente fiscale, cu dublarea deficitelor pe câțiva ani de zile. Dezechilibrul macroeconomic de la final de an 2008 se poate repeta curând; acest dezechilibru stimulat de o criză mondială/regională ar conduce la o cădere mult mai abruptă decât atunci. Dar alegerile bat la ușă iar, o veste mereu rea pentru economia românească.

Cristian Hostiuc, director editorial al Zf.ro analizează comparativ anul 2008 cu 2016 și găsește argumente că azi stăm mai bine decât acum 8 ani, că suntem mai puțin expuși economic decât în 2008. Argumentele:
1.    Piața imobiliară este mult mai realistă, la jumătate faţă de 2008.
Acest lucru este bun, pe de-o parte, pentru cei care vor să-şi ia case acum, dar este rău pentru cei care şi le-au luat atunci şi au rate de plătit.
2.    Stabilitatea cursului valutar leu/euro pare să fie mai bună în 2016 decât în 2008.
3.    Schimbarea creditelor din euro spre lei.
De la 75% credite în valută în 2008, în 2016 ponderea a scăzut la 49%.
4.    Sustenabilitatea locului de muncă şi a salariilor.
La o nouă criză, tăierile de salarii şi de job-uri nu vor fi atât de mari şi de ample ca în 2008, firmele fiind mult mai bine pregătite să absoarbă eventuale şocuri.
5.    Deficitul de cont curent este în creştere, dar mult mai redus decât în 2008.
De la 15 miliarde euro în 2008, la doar 2,5 miliarde euro în jumătate de an 2016.
6.    Băncile sunt mai puţin expuse la valută faţă de 2008.
Concluzia lui Cristian Hostiuc: ”În mod cert, stăm mai bine ca în 2008, dar motoarele de creştere se epuizează şi nu am pregătit altele în loc.”
După această analiză, stăm mai bine decât la final de an 2008, numai că nu mai avem plasa de siguranță (adică nu ne mai permitem mărirea importantă a datoriei publice care este aproape de limita suportabilității).

http://www.zf.ro/opinii/ne-sperie-aceasta-crestere-economica-6-t2-cea-mare-europa-asemanarile-deosebirile-fata-perioada-boom-2008-trecem-sampanie-credit-stam-ros-punem-bani-deoparte-15564101

Liniștea aparentă

La suprafața economiei se vede o liniște aparentă. Dar ce vârtejuri pândesc în adâncuri?!

Creditele în economie scad, mai ales cele imobiliare, efect al legii dării în plată dar și a semnalelor economice îngrijorătoare.

”Din cauza faptului că a apărut posibilitatea pentru un debitor să dea în plată casa, există o reticenţă justificată din partea băncilor în a da credite noi. În primul rând a avut loc o creştere a avansului din partea multor bănci şi atunci creditul este mai puţin accesibil clienţilor. Deci există o restrângere a cererii din acest motiv. Iar pe de altă parte, pentru că nu ştim ce altă variantă a acestei legi va apărea în viitor“, a declarat Mihai Bogza (presedintele consiliului de administratie la Bancpost) la emisiunea de business ZF Live.

Tot domnul Bogza adaugă: „Am început să fim mai prudenţi la acor­darea creditelor. Am avut în timpul crizei o ex­pe­rienţă pe care nu o avusesem înainte: insolvenţele masive din economie. Economia are nişte indicatori care arată bine, dar are şi nişte indi­catori care semnalează pericol. Băncile reac­ţionează la lucrul acesta. După experienţa negativă din 2008, băncile au început să fie mai atente la astfel de semnale.“

http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/video-zf-live-bogza-presedintele-bancpost-am-inceput-sa-fim-mai-prudenti-la-acordarea-creditelor-avem-legea-darii-in-plata-dar-si-semnale-ingrijoratoare-care-vin-din-economie-15539634

Premierul exprimă prudență economică în actualul context geo-politic și economic:

”Aceste evenimente (Brexit şi atentatele din UE – n.red.) au un impact imediat pentru că creează incertitudine şi ştiţi că pe pieţele financiare cel mai periculos lucru este incertitudinea, ceea ce creează volatilitate pe pieţe şi asta poate să aibă un impact asupra predictibilităţii în economie. Aceste lucruri pot să aibă un impact şi asupra economiei României prin gradul de incertitudine pe care îl creează şi acest grad de incertitudine depinde şi de viteza, de rapiditatea cu care liderii politici sunt în măsură să ia decizii după astfel de evenimente”

http://www.zf.ro/eveniment/premierul-ciolos-sa-nu-adaugam-la-brexit-si-atentate-incertitudini-interne-care-ne-pot-lovi-economia-15539674

Veniturile bugetului nu mai arată la fel de bine precum anul trecut, dar încă sunt peste nivelul prognozat. La fel și deficitul bugetar este sub control (0,5% pe semestrul I față de 1,9% programat). Deficitul bugetar e încă mic deoarece se manifestă același ritm slab al investițiilor, precum și al atragerii de fonduri europene. Investițiile sunt peste nivelul anului trecut cu 15%, dar încă foarte jos, fie datorită unei incapacități administrative, fie ca o măsură de a ține control pe deficit și unde e mai simplu să faci economie decât la investiții, nu? Pe de altă parte, nivelul scăzut al atragerii de fonduri europene arată iar că noul ciclu bugetar al UE ne-a prins iar cu lecțiile nefăcute.

http://www.capital.ro/deficitul-bugetului-consolidat-pe-primul-semestru-a-urcat-la-aproape-4-miliarde-de-lei.html
http://www.zf.ro/eveniment/cvasiintreruperea-fluxului-de-fonduri-de-la-ue-da-peste-cap-veniturile-bugetului-la-sase-luni-din-2016-15539662
https://logec.ro/executia-bugetara-la-jumatatea-anului/

Conform redactorului Marin Pană, execuția bugetară la 6 luni confirmă nesustenabilitatea diminuării semnificative a fiscalității, simultan cu stimularea consumului prin majorări salariale.

http://cursdeguvernare.ro/executia-pe-s1-cheltuielile-anului-electoral-si-scaderea-taxelor-nu-au-avut-acoperire-rezultat-cu-8-miliarde-mai-slab-decat-in-2015.html

România alocă puțini bani pentru educație și sănătate (ca procente din PIB), iar asta îi afectează inclusiv viitorul. În ultimii 26 de ani, prioritățile nu au depășit stadiul declarațiilor de intenții frumoase dar goale de substanță.

Ultimul loc în UE la educație..

antepenultimii la sănătate..

Pe ce cheltuim mult?
- comunitățile locale
- protecția mediului
- ordine publică și securitate
- economie și cultură/religie

Suntem pe locul 2 în UE la investiții, dar eficiența lor e redusă.

mai redusă chiar și decât la colegele din zonă.

România alocă sume mari pe investiții dar și nevoia de infrastructură este infinit mai mare. Țările occidentale și-au rezolvat de mult această problemă, deci nu-i putem lua reper de alocare bugetară.

În plus, toate aceste procente PIB sunt din venituri bugetare mult mai mici față de media europeană, venituri care vor scădea încă și mai mult în 2017 (efect al relaxării fiscale).

Colectăm foarte puțin, cheltuim fie anapoda, fie îi risipim ineficient.

Dacă am colecta la nivel mediu european, dacă am stabili cu adevărat prioritățile spre educație, sănătate, investiții în infrastructură, dacă am cheltui eficient, atunci România ar avea un alt viitor.

Iar numărul bugetarilor/raportat la numărul salariaților continuă să crească până la 30% situându-ne în grupul țărilor nordice (modelul suedez de economie socială de piață).

http://cursdeguvernare.ro/cheltuielile-publice-ale-romaniei-si-eficienta-lor-in-ultimii-10-ani-structura-si-domeniile-deficitare.html

După un studiu FMI migrația forței de muncă a prejudiciat țările din estul european cu 0,6-0,9% PIB anual, un total de cca 7% PIB în perioada 1990-2012, România fiind una din țările cu cea mai mare migrație.

http://cursdeguvernare.ro/experti-fmi-migratia-fortei-de-munca-a-prejudiciat-statele-din-europa-centrala-si-de-est-de-circa-7-puncte-procentuale-din-cresterea-pib.html

Sistemul bancar european are mari probleme (Italia, Spania, Franța și chiar Germania!); precedentul Cipru e admis ca legal de către Curtea Europeană de Justiție, deci confiscarea de până la 90% a depozitelor bancare e un fapt acceptabil juridic (se consideră că deponenții devin acționari și participă la pierderile băncii). Deci, cei cu bani mulți trebuie să aibă grija mare unde țin banii (în mai multe locuri și în mai multe instrumente de economisire multiplă), mai ales ca o altă criză economică poate reapare oricând, iar România ultimilor ani a făcut tot posibilul să o dubleze cu una internă. Există filiale ale unor bănci străine care nu participă la Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, dar participă la scheme similare de garantare în țările de origine.

http://www.dcnews.ro/urgia-vine-din-banci_511621.html
http://www.capital.ro/zeci-de-mii-de-romani-au-depozite-negarantate-risca-sa-piarda-banii-daca-banca-da-faliment.html

România a recuperat la nivelul de trai în comparație cu UE; după datele Eurostat, România a crescut cu 50% în ultimii 10 ani!! Creșterea nu s-a oprit în anii de criză economică, cei mai buni ani din 2008 încoace fiind cei din perioada 2010-2012, anii maximi ai austerității economice, nu?!

http://cursdeguvernare.ro/nivelul-de-trai-din-romania-la-57-din-media-ue-cheia-cresterii-in-romania-si-in-celelalte-state-din-est.html

Dar cine produce deficit comercial României? Cu piața liberă și aderarea la UE, naționaliștii ar arată cu degetul spre Vest, dar deficit avem cu Germania (cam fiecare țară are deficit comercial cu motorul economic al Europei), în schimb avem excedente cu alte țări grele ale Occidentului: Marea Britanie, Franța și SUA (prin urmare teoria unora nu se confirmă în practică). În plus, două țări cu care avem deficite importante sunt Ungaria și Polonia, ceea ce infirmă încă o dată teoria ”transformării în piață de desfacere” a României spre beneficiul capitaliștilor din Vest. Iar deficitul cu Ungaria e spectaculos deoarece îl depășește pe cel cu Germania și provine de la o țară totuși mică, chiar raportat la România!

http://cursdeguvernare.ro/cine-ne-produce-deficitul-comercial.html

PIB-ul se umflă artificial (din creșterea consumului și a salariilor), deficitul bugetar crește periculos, iar corecția dureroasă la realitate e inevitabilă crede redactorul Marin Pană (și nu departe zic eu!):

”Partea cea mai îngrijorătoare din această spirală consumistă care se va sfârși inevitabil prin ajustări dureroase (în raport cu așteptările populației) și restabilirea echilibrelor macroeconomice pe un alt palier este că nimeni nu reacționează (tehnocrat) la aceste semnale de supraîncălzire a economiei, care tocmai trece în ritm susținut de la deficit de cerere la excedent. Adică de la o extremă la alta.”

Ce se poate face? Ținând cont de contextul preelectoral, mai nimic. Și cine ar putea-o face? Cam nimeni, reiese din opinia aceluiași analist.

”Cu ochii la alegerile din toamnă, unii nu înțeleg iar alții se prefac că nu pricep sau nu contează. Desigur, ar fi o luptă asimetrică, în care zgomotul abordărilor simpliste și populiste ar copleși sobrietatea avertismentelor de punere în acord a întinderii consumului cu plapuma producției. Soluția de asumare a educației financiare și a măsurilor solide pe termen lung se prefigurează dăunătoare pentru cine se încumetă, dar trebuie făcut ceva. România îndreaptă cu precizie matematică oiștea spre gard”.

http://cursdeguvernare.ro/termenii-unei-ecuatii-periculoase-comertul-la-18-cresterea-la-4-productivitatea-la-17.html

Proiect de țară

Proiect de țară: obligatoriu și necesar. Dar mai înainte de toate trebuie să înțelegem cine suntem. Mai apoi să identificăm mijloacele/căile. Citind următoarele interviuri/documente ale profesorului Dumitru Borțun înțelegem de ce România nu face saltul spre modernitate/progres și chiar aflăm cum România poate face saltul dorit (pe calea naturala - prin globalizare, dar e un fenomen lent sau prin politici publice - căile educaționale + căile comunicaționale).

http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/interviu-dumitru-bortun-traim-intr-un-ev-mediu-intarziat-4021403/ 

http://www.universuljuridic.ro/schimbarea-nu-asteapta-pe-nimeni-si-nu-pe-pile/ https://www.academia.edu/24787145/REPERE_METODOLOGICE_PENTRU_ELABORAREA_UNUI_PROIECT_DE_%C5%A2AR%C4%82

Cine suntem noi? Ce tare ne apasă din trecut?

"Acesta a fost printre ultimele spații europene în care a fost desființată iobăgia. Or, esența acestui tip de relație socială este munca forțată și neplătită; de aici, și principalele sale consecințe: lenea și hoția. Asta o spun istoricii, dar mie mi se pare și logic: dacă munca nu-i atrage, oamenii fug de ea ca de ciumă, iar dacă nu muncesc, din ce să trăiască? Fură! Nu trebuie să ne imaginăm niște hoarde de țărani nevoiași furând noaptea de pe moșiile boierilor sau, mai târziu, de pe terenurile cooperativelor agricole de producție înființate de comuniști. Furtul s-a perfecționat, se face ziua în amiaza mare și cu acte în regulă, nu este doar o ocupație a oamenilor săraci și, ceea ce e mai rău, a căpătat forme foarte diversificate, uneori atât de subtile, că sunt de-a dreptul perverse: de la mita electorală până la plagiatul din mediul universitar."

Rezumarea problemei noastre:

"Cred că problema noastră nu e comunismul, ci românismul. Dacă vom da vina doar pe comunism și vom explica toate relele de azi prin comunism, vom rata încă o dată ocazia de a afla cu adevărat cine suntem, de a înțelege societatea românească în evoluția ei, ca tip de civilizație și de cultură."

Ce fel de oameni are poporul român? 

"De-a lungul anilor am constatat, și empiric, și prin intermediul cercetării sociale, că locuitorii acestei țări se împart în trei categorii, dintre care două foarte mari și una foarte mică: 

1) oameni care își caută un stăpân pe care să-l slujească în schimbul ocrotirii lui și a familiei lui; 

2) oameni care își caută slugi, care să facă în locul lor activitățile care le repugnă și pe care să-i protejeze, la nevoie să-i ajute în ascensiunea socială; 

3) oameni care vor să fie cetățeni, altfel spus, membri maturi ai societății, liberi și responsabili, cu drepturi și libertăți garantate de Constituție, dar și cu obligații față de societate (de pildă, obligații fiscale sau electorale). 

Pentru dezvoltarea democrației în România, primele două categorii nu sunt utilizabile; cea de-a treia ­ da, este chiar necesară, dar, din păcate, este prea puțin numeroasă, încă nu formează „masa critică”, nu ea dă tonul, cel puțin, deocamdată."

E România pregătită pentru depășirea decalajului istoric, pentru ”străpungerea” economică spre un etaj superior de dezvoltare? Răspunsul tranșant e negativ, din păcate. "În actuala paradigmă, șansele (de ieșire de pe drumul mediocrității) sunt foarte puține, aproape nule. Degeaba facem arestări peste arestări, dacă nu atacăm organizarea economică și socială care produce corupție. În momentul actual, cred că România nu are resurse interne pentru o schimbare veritabilă." 

Ce-ar trebui făcut, de unde sa începem?

"Este evident că nu ne ajută nici reprezentările acumulate în imaginarul nostru colectiv, nici stereotipurile din mentalul colectiv; ele țin de așa-numitul „trecut inutilizabil”. Pentru a forma un un om modern, școala ar trebui să schimbe reprezentările copiilor despre alții și despre ei înșiși. Realizarea acestei sarcini o văd fezabilă pe trei căi:

1) calea naturală: globalizarea, ca proces obiectiv, va conduce la o de-centrare cognitivă, iar în plan psihologic, la depășirea etno-centrismului; tot mai mulți oameni vor putea înțelege lumea și de pe alte poziții decât cea a grupului de apartenență;

2) calea educațională: cu condiția ca educația să nu se mai rezume la transmiterea de cunoștințe, ci să înceapă, de la cea mai fragedă vârstă, cu formarea gândirii critice. Ca profesor, lucrez cu tinerii de peste 40 de ani. În cele patru decenii am văzut cum capacitatea de învățare a românilor este diminuată drastic de absența gândirii critice, adică acel mod de gândire care ne permite să înțelegem corect: (a) ce judecăți putem să acceptăm; (b) ce judecăți trebuie să respingem; (c) ce judecăți e cazul să suspendăm, până la obținerea datelor necesare pentru acceptarea sau respingerea lor. Fiind critică, această gândire este și… autocritică! Capacitatea ei de a se auto-supraveghea și de a se auto-rectifica face din gândirea critică o armă redutabilă în lupta pentru înțelegerea lumii și a sinelui, pentru alegeri raționale și decizii optimale, pentru umanizarea lumii și raționalizarea vieții personale.

3) calea comunicațională: realizarea, de către guvern, a unor campanii de advocacy pentru promovarea valorilor modernității: 

• meritismul vs oportunism și/sau clientelism; 
• morala contractualistă vs morală tranzacțională; 
• comunitarismul vs individualism; 
• interesul pentru binele general vs egoism; 
• respectul față de norme (inclusiv legi) vs voluntarism; 
• orientarea spre viitor vs legitimarea prin trecut (trecutul istoric sau cel personal); 
• cultura dialogului vs monolog (comportamentul celui care se comunică, dar nu comunică); profesionalismul vs superficialitate și impostură profesională; 
• activismul vs lene contemplativă (asociată adesea cu o critică deșănțată a realității); 
• gândirea strategică și proiectivă vs improvizație pe termen scurt; 
• raportarea la obiective vs raportarea la persoane (personalizarea relațiilor de muncă); 
• realismul vs viziune ideologizată și/sau moralizatoare; 
• multiculturalismul vs etnocentrism (sursă de xenofobie, șovinism, antisemitism); 
• cetățenia vs identitatea exclusiv etnică și/sau religioasă; 
• activismul vs. fatalism etc." 

Istoria recentă arată că se poate, asemenea căi și mijloace au fost instrumentele prin care Coreea de Sud a devenit un tigru economic.

Brexit și România

Brexitul s-a produs, un adevărat șoc pentru mare parte a Europei. Urmează o perioadă furtunoasă, plină de semne de întrebare, de neliniști. Dar care sunt efectele pentru România:

- ieșirea Marii Britanii va duce la scăderea PIB-ului UE și implicit a bugetului UE la care UK era un contribuitor important (un minus de 15%, nu e deloc nesemnificativ); consecință: reducerea fondurilor europene (nicio problemă ar zice unii, că și-așa nu reușim să accesăm toate fondurile disponibile României);

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21113025-comisarul-corina-cretu-bugetul-scadea-circa-15-dupa-iesirea-marii-britanii-romania-trebuie.htm

- Brexitul pune sub semnul întrebării coeziunea și funcționarea UE, mai mult dă impuls tendințelor secesioniste față de UE sau față de propriile state;

- Marea Britanie e importantă pentru politicile de securitate (poziție mai fermă față de Rusia) și chiar și-n plan economic (avem excedent comercial important cu ei - peste 800 milioane euro)

http://www.analizeeconomice.ro/2016/06/topul-partenerilor-comerciali-ai.html

- un prim efect secundar financiar, creșterea dobânzii ROBOR cu efect negativ asupra ratelor la programul ”Prima Casă”;

http://www.capital.ro/ratele-romanilor-cu-credite-pentru-locuinte-au-crescut-abrupt-intr-o-singura-zi.html

http://www.stiripesurse.ro/prapad-in-romania-dupa-brexit-ratele-de-la-prima-casa-se-vor-dubla_1140340.html

- viitoare probleme pe piața muncii.

UE a adus pace și prosperitate țărilor europene, dar pentru a merge mai departe are nevoie să se restructureze și adapteze situații actuale.

http://cursdeguvernare.ro/cristian-grosu-problemele-congenitale-ale-ue-si-lectia-din-care-nu-va-invata-nimeni-nimic-regandirea-europei.html

"România va fi afectată pe termen scurt datorita incertitudinii și socului din piața globală. Dar, dacă țara va fi bine guvernată, dacă nu va fi dependentă financiar de tiparnița de bani a mărilor bănci centrale, dacă vom stimula economisirea și acumularea de capital (nu consumul și acumularea de datorii), atunci vom avea avea o economie competitivă și prosperă. Dacă vom urca în clasamentul libertății economice, adică dacă vom reduce birurile și vom tăia din birocrație, dacă vom tăia și din monopoluri/comenzi de stat/privilegii, dacă vom liberaliza educația, atunci vom accelera creșterea economică. Cu UE sau fără UE, aceasta este unica rețetă a dezvoltării, să nu ne pierdem timpul încercând să reinventăm apa caldă." crede Bogdan Glăvan.

Dacă Romania ar face ceea ce trebuie făcut, atunci României i-ar putea fi mai bine în afara UE. Dar cum Romania nu face ceea ce trebuie făcut, UE e utilă și necesară pentru progres, bunăstare și democrație (chiar dacă mersul e împiedicat).

Curentul Rom-Exit va inflori și-n Romania deși românii sunt beneficiari neți ai apartenenței la UE: fonduri europene (duble față de contribuția la UE), libera circulație a persoanelor (locuri de muncă), investiții, etc. Dar de câte ori raționalul a câștigat în fața emoționalului?

Dar noi ce mai facem? Motorul industriei e gripat, dar pomenile electorale bine țintite curg în parlament, iar grupurile de presiune (politico-sindicale) presează puternic un guvern resusținut de nimeni.

http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-21102295-situat-u0001ia-din-industrie-ramane-dificila-firmele-raporteaza-scaderi-ale-stocurilor-barometrul-industrial.htm

Evident, după ce reduci taxele agresiv și crești masiv cheltuielile, ajungi să treci de la excedent (bani necheltuiți pentru investiții) la deficit. Și asta e prilej de mândrie pentru fostul premier și bun cal de bătaie pentru partidul dânsului. 

http://cursdeguvernare.ro/incepe-decontul-veniturile-si-investitiile-scad-cresc-cheltuielile-cu-beneficiile-bugetul-a-revenit-pe-deficit-dupa-primele-cinci-luni.html

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de 9 miliarde de lei, respectiv 1,2% din PIB, cu aproximativ 24,2% mai mari comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Cam puțin față de nevoile României, dar totuși puternic strâmtorat de construcția bugetului de stat.

http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-21114462-bugetul-trecut-deficit-dupa-primele-5-luni.htm

România cu doua viteze, unii prosperă, alții sărăcesc. Fenomenul are strânsă legătură cu arterele economiei (infrastructura rutieră, feroviară, maritimă). Să nu ne miram dacă "România sărăcita" va găsi UE vinovată.
http://www.analizeeconomice.ro/2016/07/regionalizarea-facuta-pe-structura.html