Cam așa arată rectificarea bugetară; nimic fundamental diferit față de anii anteriori, de așteptat asta, avem un guvern care are de executat bugetul propus de guvernul anterior și impus de parlament, iar acum sprijinul pentru guvern e atât de scăzut, că se discută despre iminența unei moțiuni de cenzură.
http://www.zf.ro/eveniment/guvernul-continua-politica-de-sustinere-a-statului-gras-cei-mai-multi-bani-de-la-rectificarea-bugetara-se-duc-pe-salarii-si-ajutoare-sociale-iar-cei-mai-putini-la-investitii-15557100
Ionuţ Dumitru, președintele Consiliului Fiscal are opinii împărțite (și pozitive și negative) asupra rectificării bugetare anunțate de către guvern: „Nu este prudentă majorarea cheltuielilor bugetare în timpul execuţiei bugetare. Înainte de 2008, pe parcursul execuţiei se estima o creştere economică mai mare pentru finalul anului, se umflau veniturile bugetare pentru a suplimenta cheltuielile, iar la sfârşitul anului rămâneau cheltuielile, veniturile nu se realizau şi deficitul ajungea mai mare. Pentru a reduce acest risc s-a introdus regula aceasta, care în prezent este încălcată. Sugestia noastră este să modificăm legea, să spunem clar în ce cazuri poţi avea abateri de la aceste reguli şi să fie prevăzute sancţiuni în cazul abaterilor. A doua variantă ar fi pur şi simplu să renunţăm la reguli, dacă tot le încălcăm.“
Execuţia veniturilor bugetare arată, la şase luni, o nerealizare majoră, care vine mai ales din fondurile europene, în timp ce veniturile din taxe şi impozite au fost realizate şi au înregistrat un surplus, mai spune Ionuţ Dumitru. „Sumele puse în buget pe veniturile europene sunt mari şi ambiţioase şi n-au fost atinse, aici avem o nerealizare majoră, iar nerealizarea veniturilor totale de acolo vine. Pe veniturile colectate din taxe şi impozite, din economia internă nu avem o nerealizare de venituri, ci pe anumite categorii este un plus datorat unei creşteri economice mai bune decât aşteptările.“
http://www.zf.ro/eveniment/video-zf-live-ionut-dumitru-presedintele-consiliului-fiscal-marele-castigator-al-reducerii-de-tva-este-de-fapt-importatorul-15558195
PIB-ul României a crescut cu 6% serie brută în trimestrul al doilea al anului faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Ca serie ajustată sezonier, creşterea PIB-ului a fost de 5,9% în T2 2016 faţă de T2 2015. Duduie economia sau nu? Prudența ne îndeamnă la a privi reținuți această știre, știind contextul care a determinat expandarea PIB-ului și costurile aferente.
http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/accelerare-neasteptata-a-cresterii-economice-am-intrat-iarasi-in-boom-pib-ul-pe-trimestrul-doi-a-crescut-cu-6-fata-de-t2-2015-consumul-este-in-cer-15558495
Unul dintre efectele negative este deficitul balanţei de plăţi a României care a crescut spectaculos în primele şase luni ale anului din cauza creşterii consumului, care a dus la o accelerare a importurilor. La S1 2016, deficitul contului curent al balanţei de plăţi a avut un minus de 2,507 miliarde euro faţă de 374 mil. euro în S1 2015.
http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/vestea-proasta-a-zilei-deficitul-balantei-de-plati-a-ajuns-la-2-5-miliarde-de-euro-la-6-luni-cu-2-2-mld-euro-mai-mult-decat-in-s1-2015-din-cauza-importurilor-15558806
Dar mai detaliat și accentuat prezintă situația Sorin Pâslaru, redactor șef ZF: ”Statistica a anunţat astăzi o creştere surprinzătoare a PIB în T2 din 2016 cu 6% în serie brută şi cu 1,5% faţă de T1. Cu acest nivel al creşterii economice România nu s-a mai întâlnit din 2008 încoace. Aparent este în sfârşit un obiectiv realizat atingerea unui nivel al creşterii economice de peste 5%, pentru a recupera măcar în parte decalajele faţă de Vest, însă parametrii care au adus această creştere determină o maximă vulnerabilitate a economiei. Este o creştere ”drogată” de scăderea TVA şi majorarea deficitului cu cheltuieli sociale – salarii, indemnizaţii şi pensii.
Această creştere nu arată decât că economia funcţionează la stimuli fiscali.
În primul semestru din 2016 au rămas în economie, ca urmare a scăderii TVA la alimente de la 24% la 9% şi la bunuri şi servicii la 20%, circa 3 miliarde de euro.
Exact aceştia sunt banii care s-au adăugat la PIB astfel încât rata de creştere s-a dus de la 4% la 6%. România are nevoie de o rată de creştere de 6% pe an, chiar de 8%, dar nu bazată pe consum şi majorări de salarii nejustificate. Din cauza creşterii nejustificate a salariilor bugetarilor, dezechilibrate în interiorul sistemului bugetar, se va ajunge din nou ca în 2007-2008 când criza financiară internaţională a dat peste cap bugetul ţării.”
Să nu ne bucurăm deci, s-ar putea ca vestea bună să fie un dar otrăvit.
Să nu ne bucurăm deci, s-ar putea ca vestea bună să fie un dar otrăvit.
http://www.zf.ro/zf-24/cresterea-pib-cu-6-ar-fi-buna-daca-nu-ar-fi-obtinuta-dintr-o-injectie-cu-veninul-deficitelor-bugetare-si-al-majorarii-salariilor-bugetarilor-15558562
Ministrul Finanţelor, Anca Dragu, este extrem de optimistă apreciind creșterea economică ca sustenabilă, nefiind susținută doar de consum: ”Cifrele venite astăzi de la INS confirmă şi chiar depăşesc estimările noastre. Creşterea economică este una sustenabilă, bazată pe un avans cu 15% al cheltuielilor cu investiţiile, cu 9% al construcţiilor în trimestrul al II-lea şi realizată în condiţiile unei reduceri a cresterii comerţului cu amănuntul. Serviciile pentru întreprinderi şi-au amplificat creşterea de la 7,8% în trimestrul I la 9,5% în trimestrul al II-lea. Asta arată că nu e o creştere bazată doar pe consum, ci şi pe investiţii şi că temerile legate de o posibilă revenire la perioada anterioară crizei nu sunt întemeiate”. Dar, zic eu, creșterea investițiilor cu 15% e apreciabilă doar procentual, numai că baza de plecare a fost foarte joasă (investițiile fiind ștrangulate în 2015 până la punctul de a ne lăuda cu excedent bugetar), iar actualul guvern pare tot reținut la acest capitol (opinia mea ca și din cauza deficitului bugetar extrem de strâns).
http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/ministrul-finantelor-cea-mai-mare-crestere-a-pib-din-ue-cea-din-romania-este-sustenabila-15559012
Cele mai mari creșteri din UE în perioada aprilie — iunie 2016 s-au înregistrat în România (1,5%), Ungaria (1,1%), Slovacia și Polonia (0,9%). Nu s-au înregistrat scăderi ale PIB-ului în UE dar trei state membre — Franța, Italia și Austria — au avut creștere zero.
De asemenea, în trimestrul doi din 2016 comparativ cu perioada similară din 2015, România a înregistrat cea mai mare creștere economică din UE, de 5,9%, urmată de Slovacia (3,7%) și Spania (3,2%). Singurul declin a fost raportat în Grecia (minus 0,7%).
Statistici frumoase, numai că România e expertă în creșteri în dinți de ferăstrău. Preferabilă este o creștere continuă, sustenabilă, cu ritm anul de peste 5%.
Statistici frumoase, numai că România e expertă în creșteri în dinți de ferăstrău. Preferabilă este o creștere continuă, sustenabilă, cu ritm anul de peste 5%.
http://cursdeguvernare.ro/romania-cea-mai-mare-crestere-economica-din-ue-in-trim-2.html
http://cursdeguvernare.ro/ins-crestere-cu-6-a-pib-in-t-ii-comparativ-cu-aceeasi-perioada-din-2015.html
Investiţiile străine directe însumau peste 2 miliarde de euro în primul semestru din acest an, în creştere cu 22,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, se arată într-un comunicat de presă al Băncii Naţionale a României (BNR). Oare schimbările geopolitice din zonă, la care asistăm, fac din România un pod important și aduc noi investiții străine? Vom vedea în continuare.
http://www.capital.ro/investitiile-straine-directe-au-crescut-cu-227-la-2-miliarde-euro-in-primul-semestru.html
Alex Livadaru, redactor la Republica.ro, sfătuiește guvernul ce să facă în continuare: ”Executivul trebuie să înceapă autostrăzi, căi ferate, spitale regionale și să le ducă în punctul în care oricine ar veni după alegeri, acestea să nu fie reversibile din pix.
Creșterea economică poate deveni chiar record în anumite circumstanțe: ”Dacă România va avea un an bun din punct de vedere agricol, iar turismul intern a mers așa cum s-a văzut la televizor, creșterea economică ar putea fi chiar și de 7, sau 7,5% pe întreg anul 2016.”
Dacă guvernul nu va folosi oportunitatea de a face mari investiții publice, ”Riscul la care se expune Guvernul Cioloș este acela de a administra găunos avansul. Acela de a face ce a făcut Călin Popescu Tăriceanu, adică nimic. Nesustenabilitatea managementului de pe azi pe mâine a transformat România, în 2008, din marele și viteazul tigru al Europei centrale și de est într-o mâță jigărită și costelivă la câteva luni distanță. ” crede domnul Livadaru.
http://republica.ro/surpriza-de-6-ce-i-mai-ramane-lui-ciolos-de-facut
Alti analiști economici au opinii constructiv critice. Atfel, profesorul de economie Dan Armeanu consideră că „avem de-a face cu o creştere economică cu mult peste estimările de 4% – 4,5% pentru primul semestru. Cea mai mare parte vine însă din consum şi servicii. Avem o creştere a cifrei de afaceri cu amănuntul de circa 18%. Și construcţiile au crescut cu circa 6%. În total e o creştere bazată pe consum care trebuie achilibrată cu investiţii”.
De asemenea, în opinia lui Dragos Cabat, Managing Partner al RisCo, „este o veste bună să ai creştere, dar se accentuează riscul unor dezechilibre macroeconomice. E foarte posibil ca acum să crească major importurile şi asta nu e bine.”
http://www.capital.ro/cresterea-pib-in-baza-consumului-poate-genera-dezechilibru-macroeconomic.html
Dan Popa în Hotnews.ro spune că: ”Un asemenea ritm de creștere, generat mai mult ca sigur de consumul privat nu pare a fi sustenabil, dar trebuie să ținem cont de majorările salariale care au avut loc în acest an și care sugerează că tendința ar putea continua și în perioada următoare.
Din păcate, consumul se duce în cea mai mare parte în importuri, întrucât economia românească nu produce marfa suficientă și la un grad de sofisticare suficient cât să mulțumească nevoile romanilor și mai alimentează astfel și deficitul balanței de plați care ”apasă” tot mai greu pe cursul leului.
Prin urmare, politicile populiste, relaxarea în zona de TVA, creșterile salariale și investițiile în contracție pot deveni o mica bombă în economie.”
O mică corecție: investițiile nu sunt în contracție, dar creșterea de 15% e minoră ca valoare netă.
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-21221000-statistica-anunta-crestere-economica-record-6-trimestrul-doilea-fata-perioada-similara-din-2015.htm
Rectificarea bugetară și creșterea salariilor îi provoacă o reacție critică analistului economic Florin Cîțu: ”Când se sparge petrecerea și vă vine nota de plată și un alt guvern trebuie să taie din salarii să nu mai dați vina pe politicieni. Este târziu atunci să veniți și să spuneți, băi guvernul ăla din 2015-2016 dacă făcea așa cum a promis reforma în administrație și mai scădea naiba numărul angajaților la stat că nu suntem Suedia și nu creștea costurile cu salariile ca % din PIB astăzi nu eram nevoiți să tăiem salarii în perioadă de criză și să ne împrumutăm ca idioții.
Nimic nu este gratuit pe lumea asta și nota de plata pentru creșterea cheltuielilor cu salariile ca % din PIB o sa fie la fel de mare (o doza de optimism nu strică) ca cea plătită în perioada 2008-2013.”
https://florincitu.wordpress.com/2016/08/12/nimic-nu-este-gratuit-totul-are-un-cost-real-sau-de-oportunitate/
Mai binele e deseori dușmanului binelui. Și cu atât mai mult în cazul României, al cărui mai bine din statistici a fost obținut artificial, cu stimulente fiscale, cu dublarea deficitelor pe câțiva ani de zile. Dezechilibrul macroeconomic de la final de an 2008 se poate repeta curând; acest dezechilibru stimulat de o criză mondială/regională ar conduce la o cădere mult mai abruptă decât atunci. Dar alegerile bat la ușă iar, o veste mereu rea pentru economia românească.
Cristian Hostiuc, director editorial al Zf.ro analizează comparativ anul 2008 cu 2016 și găsește argumente că azi stăm mai bine decât acum 8 ani, că suntem mai puțin expuși economic decât în 2008. Argumentele:
1. Piața imobiliară este mult mai realistă, la jumătate faţă de 2008.
Acest lucru este bun, pe de-o parte, pentru cei care vor să-şi ia case acum, dar este rău pentru cei care şi le-au luat atunci şi au rate de plătit.
2. Stabilitatea cursului valutar leu/euro pare să fie mai bună în 2016 decât în 2008.
3. Schimbarea creditelor din euro spre lei.
De la 75% credite în valută în 2008, în 2016 ponderea a scăzut la 49%.
4. Sustenabilitatea locului de muncă şi a salariilor.
La o nouă criză, tăierile de salarii şi de job-uri nu vor fi atât de mari şi de ample ca în 2008, firmele fiind mult mai bine pregătite să absoarbă eventuale şocuri.
5. Deficitul de cont curent este în creştere, dar mult mai redus decât în 2008.
De la 15 miliarde euro în 2008, la doar 2,5 miliarde euro în jumătate de an 2016.
6. Băncile sunt mai puţin expuse la valută faţă de 2008.
Concluzia lui Cristian Hostiuc: ”În mod cert, stăm mai bine ca în 2008, dar motoarele de creştere se epuizează şi nu am pregătit altele în loc.”
După această analiză, stăm mai bine decât la final de an 2008, numai că nu mai avem plasa de siguranță (adică nu ne mai permitem mărirea importantă a datoriei publice care este aproape de limita suportabilității).
http://www.zf.ro/opinii/ne-sperie-aceasta-crestere-economica-6-t2-cea-mare-europa-asemanarile-deosebirile-fata-perioada-boom-2008-trecem-sampanie-credit-stam-ros-punem-bani-deoparte-15564101
Alex Livadaru, redactor la Republica.ro, sfătuiește guvernul ce să facă în continuare: ”Executivul trebuie să înceapă autostrăzi, căi ferate, spitale regionale și să le ducă în punctul în care oricine ar veni după alegeri, acestea să nu fie reversibile din pix.
Creșterea economică poate deveni chiar record în anumite circumstanțe: ”Dacă România va avea un an bun din punct de vedere agricol, iar turismul intern a mers așa cum s-a văzut la televizor, creșterea economică ar putea fi chiar și de 7, sau 7,5% pe întreg anul 2016.”
Dacă guvernul nu va folosi oportunitatea de a face mari investiții publice, ”Riscul la care se expune Guvernul Cioloș este acela de a administra găunos avansul. Acela de a face ce a făcut Călin Popescu Tăriceanu, adică nimic. Nesustenabilitatea managementului de pe azi pe mâine a transformat România, în 2008, din marele și viteazul tigru al Europei centrale și de est într-o mâță jigărită și costelivă la câteva luni distanță. ” crede domnul Livadaru.
http://republica.ro/surpriza-de-6-ce-i-mai-ramane-lui-ciolos-de-facut
Alti analiști economici au opinii constructiv critice. Atfel, profesorul de economie Dan Armeanu consideră că „avem de-a face cu o creştere economică cu mult peste estimările de 4% – 4,5% pentru primul semestru. Cea mai mare parte vine însă din consum şi servicii. Avem o creştere a cifrei de afaceri cu amănuntul de circa 18%. Și construcţiile au crescut cu circa 6%. În total e o creştere bazată pe consum care trebuie achilibrată cu investiţii”.
De asemenea, în opinia lui Dragos Cabat, Managing Partner al RisCo, „este o veste bună să ai creştere, dar se accentuează riscul unor dezechilibre macroeconomice. E foarte posibil ca acum să crească major importurile şi asta nu e bine.”
http://www.capital.ro/cresterea-pib-in-baza-consumului-poate-genera-dezechilibru-macroeconomic.html
Dan Popa în Hotnews.ro spune că: ”Un asemenea ritm de creștere, generat mai mult ca sigur de consumul privat nu pare a fi sustenabil, dar trebuie să ținem cont de majorările salariale care au avut loc în acest an și care sugerează că tendința ar putea continua și în perioada următoare.
Din păcate, consumul se duce în cea mai mare parte în importuri, întrucât economia românească nu produce marfa suficientă și la un grad de sofisticare suficient cât să mulțumească nevoile romanilor și mai alimentează astfel și deficitul balanței de plați care ”apasă” tot mai greu pe cursul leului.
Prin urmare, politicile populiste, relaxarea în zona de TVA, creșterile salariale și investițiile în contracție pot deveni o mica bombă în economie.”
O mică corecție: investițiile nu sunt în contracție, dar creșterea de 15% e minoră ca valoare netă.
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-21221000-statistica-anunta-crestere-economica-record-6-trimestrul-doilea-fata-perioada-similara-din-2015.htm
Rectificarea bugetară și creșterea salariilor îi provoacă o reacție critică analistului economic Florin Cîțu: ”Când se sparge petrecerea și vă vine nota de plată și un alt guvern trebuie să taie din salarii să nu mai dați vina pe politicieni. Este târziu atunci să veniți și să spuneți, băi guvernul ăla din 2015-2016 dacă făcea așa cum a promis reforma în administrație și mai scădea naiba numărul angajaților la stat că nu suntem Suedia și nu creștea costurile cu salariile ca % din PIB astăzi nu eram nevoiți să tăiem salarii în perioadă de criză și să ne împrumutăm ca idioții.
Nimic nu este gratuit pe lumea asta și nota de plata pentru creșterea cheltuielilor cu salariile ca % din PIB o sa fie la fel de mare (o doza de optimism nu strică) ca cea plătită în perioada 2008-2013.”
https://florincitu.wordpress.com/2016/08/12/nimic-nu-este-gratuit-totul-are-un-cost-real-sau-de-oportunitate/
Mai binele e deseori dușmanului binelui. Și cu atât mai mult în cazul României, al cărui mai bine din statistici a fost obținut artificial, cu stimulente fiscale, cu dublarea deficitelor pe câțiva ani de zile. Dezechilibrul macroeconomic de la final de an 2008 se poate repeta curând; acest dezechilibru stimulat de o criză mondială/regională ar conduce la o cădere mult mai abruptă decât atunci. Dar alegerile bat la ușă iar, o veste mereu rea pentru economia românească.
Cristian Hostiuc, director editorial al Zf.ro analizează comparativ anul 2008 cu 2016 și găsește argumente că azi stăm mai bine decât acum 8 ani, că suntem mai puțin expuși economic decât în 2008. Argumentele:
1. Piața imobiliară este mult mai realistă, la jumătate faţă de 2008.
Acest lucru este bun, pe de-o parte, pentru cei care vor să-şi ia case acum, dar este rău pentru cei care şi le-au luat atunci şi au rate de plătit.
2. Stabilitatea cursului valutar leu/euro pare să fie mai bună în 2016 decât în 2008.
3. Schimbarea creditelor din euro spre lei.
De la 75% credite în valută în 2008, în 2016 ponderea a scăzut la 49%.
4. Sustenabilitatea locului de muncă şi a salariilor.
La o nouă criză, tăierile de salarii şi de job-uri nu vor fi atât de mari şi de ample ca în 2008, firmele fiind mult mai bine pregătite să absoarbă eventuale şocuri.
5. Deficitul de cont curent este în creştere, dar mult mai redus decât în 2008.
De la 15 miliarde euro în 2008, la doar 2,5 miliarde euro în jumătate de an 2016.
6. Băncile sunt mai puţin expuse la valută faţă de 2008.
Concluzia lui Cristian Hostiuc: ”În mod cert, stăm mai bine ca în 2008, dar motoarele de creştere se epuizează şi nu am pregătit altele în loc.”
După această analiză, stăm mai bine decât la final de an 2008, numai că nu mai avem plasa de siguranță (adică nu ne mai permitem mărirea importantă a datoriei publice care este aproape de limita suportabilității).
http://www.zf.ro/opinii/ne-sperie-aceasta-crestere-economica-6-t2-cea-mare-europa-asemanarile-deosebirile-fata-perioada-boom-2008-trecem-sampanie-credit-stam-ros-punem-bani-deoparte-15564101
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu