Brexit și România

Brexitul s-a produs, un adevărat șoc pentru mare parte a Europei. Urmează o perioadă furtunoasă, plină de semne de întrebare, de neliniști. Dar care sunt efectele pentru România:

- ieșirea Marii Britanii va duce la scăderea PIB-ului UE și implicit a bugetului UE la care UK era un contribuitor important (un minus de 15%, nu e deloc nesemnificativ); consecință: reducerea fondurilor europene (nicio problemă ar zice unii, că și-așa nu reușim să accesăm toate fondurile disponibile României);

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21113025-comisarul-corina-cretu-bugetul-scadea-circa-15-dupa-iesirea-marii-britanii-romania-trebuie.htm

- Brexitul pune sub semnul întrebării coeziunea și funcționarea UE, mai mult dă impuls tendințelor secesioniste față de UE sau față de propriile state;

- Marea Britanie e importantă pentru politicile de securitate (poziție mai fermă față de Rusia) și chiar și-n plan economic (avem excedent comercial important cu ei - peste 800 milioane euro)

http://www.analizeeconomice.ro/2016/06/topul-partenerilor-comerciali-ai.html

- un prim efect secundar financiar, creșterea dobânzii ROBOR cu efect negativ asupra ratelor la programul ”Prima Casă”;

http://www.capital.ro/ratele-romanilor-cu-credite-pentru-locuinte-au-crescut-abrupt-intr-o-singura-zi.html

http://www.stiripesurse.ro/prapad-in-romania-dupa-brexit-ratele-de-la-prima-casa-se-vor-dubla_1140340.html

- viitoare probleme pe piața muncii.

UE a adus pace și prosperitate țărilor europene, dar pentru a merge mai departe are nevoie să se restructureze și adapteze situații actuale.

http://cursdeguvernare.ro/cristian-grosu-problemele-congenitale-ale-ue-si-lectia-din-care-nu-va-invata-nimeni-nimic-regandirea-europei.html

"România va fi afectată pe termen scurt datorita incertitudinii și socului din piața globală. Dar, dacă țara va fi bine guvernată, dacă nu va fi dependentă financiar de tiparnița de bani a mărilor bănci centrale, dacă vom stimula economisirea și acumularea de capital (nu consumul și acumularea de datorii), atunci vom avea avea o economie competitivă și prosperă. Dacă vom urca în clasamentul libertății economice, adică dacă vom reduce birurile și vom tăia din birocrație, dacă vom tăia și din monopoluri/comenzi de stat/privilegii, dacă vom liberaliza educația, atunci vom accelera creșterea economică. Cu UE sau fără UE, aceasta este unica rețetă a dezvoltării, să nu ne pierdem timpul încercând să reinventăm apa caldă." crede Bogdan Glăvan.

Dacă Romania ar face ceea ce trebuie făcut, atunci României i-ar putea fi mai bine în afara UE. Dar cum Romania nu face ceea ce trebuie făcut, UE e utilă și necesară pentru progres, bunăstare și democrație (chiar dacă mersul e împiedicat).

Curentul Rom-Exit va inflori și-n Romania deși românii sunt beneficiari neți ai apartenenței la UE: fonduri europene (duble față de contribuția la UE), libera circulație a persoanelor (locuri de muncă), investiții, etc. Dar de câte ori raționalul a câștigat în fața emoționalului?

Dar noi ce mai facem? Motorul industriei e gripat, dar pomenile electorale bine țintite curg în parlament, iar grupurile de presiune (politico-sindicale) presează puternic un guvern resusținut de nimeni.

http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-21102295-situat-u0001ia-din-industrie-ramane-dificila-firmele-raporteaza-scaderi-ale-stocurilor-barometrul-industrial.htm

Evident, după ce reduci taxele agresiv și crești masiv cheltuielile, ajungi să treci de la excedent (bani necheltuiți pentru investiții) la deficit. Și asta e prilej de mândrie pentru fostul premier și bun cal de bătaie pentru partidul dânsului. 

http://cursdeguvernare.ro/incepe-decontul-veniturile-si-investitiile-scad-cresc-cheltuielile-cu-beneficiile-bugetul-a-revenit-pe-deficit-dupa-primele-cinci-luni.html

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de 9 miliarde de lei, respectiv 1,2% din PIB, cu aproximativ 24,2% mai mari comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Cam puțin față de nevoile României, dar totuși puternic strâmtorat de construcția bugetului de stat.

http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-21114462-bugetul-trecut-deficit-dupa-primele-5-luni.htm

România cu doua viteze, unii prosperă, alții sărăcesc. Fenomenul are strânsă legătură cu arterele economiei (infrastructura rutieră, feroviară, maritimă). Să nu ne miram dacă "România sărăcita" va găsi UE vinovată.
http://www.analizeeconomice.ro/2016/07/regionalizarea-facuta-pe-structura.html

Buget și priorități

Criza bugetară despre care v-am tot spus ca e iminentă în 2017, s-ar putea să se simtă mai devreme, dacă luăm în considerare analiza lui Radu Soviani. Guvernul actual se mărginește în a executa bugetul proiectat de guvernul anterior și garnisit de parlament cu măsuri electorale. Creșterea prin consum se dovedește un foc de paie, cheltuielile au explodat, deficitul convenit de aproape 3% va fi depășit curând. Acest fapt conduce la procedura de deficit excesiv, cu penalități de la UE, dar va conduce la o contracție bugetară și recesiunea economică. Datoria publică e aproape de limită de sus a sustenabilității, noi împrumuturi vor fi foarte scumpe, iar dobânzile de neplătit.

”În mod clar această dinamică îmi arată că în lunile iulie-august 2016, vom intra într-o criză bugetară, în care deficitul bugetar va fi mult mai mare decat cel estimat, necesarul de împrumuturi bugetare semnificativ mai mare, costurile cu dobânzile mai mari și în final, există riscul aproape cert al unor măsuri economice ad-hoc, ca în 2010, care vor pune presiune pe economie și ne vor dauna. Ne îndreptam, ca și în 2007-2008, spre propria criză: de aceasta dată una bugetară, spre deosebire de 2008 când România a intrat în propria criză de balanță de plați, independent de criza economică mondială” este analiza rece și avertismentul sever al analistului economic Radu Soviani.

România azi este foarte aproape de sevraj, crede Radu Soviani: ”Asta se întamplă atunci când muzica se oprește: ritmul de creștere al datoriei, pe fondul scumpirii finanțării și politicilor interne iresponsabile se majorează semnificativ, iar dacă politicile interne ad-hoc aduc și recesiunea, dinamica este și mai accentuată. La momentul declanșării crizei bugetare (iulie-august 2016), Romania va trece abrupt din starea de pre-sevraj în sevraj”.

Măsuri propuse de Radu Soviani: trecere rapidă la euro, absorție de fonduri europene (pentru investiții), reformă în administrație și programul: ”stradă, școală, spital”.

Dar, din păcate, urmează altceva: ”decidenții români vor face ceea ce au facut întotdeauna: vor naționaliza pierderile. Incapacitatea unor politici economice coerente se va transforma în frustrări iar măsurile luate vor fi mai degrabă pompieristice și dăunatoare pentru economie. Ele ar putea include majorări de taxe, depreciere a leului, inflație majorată, stagnare economică și chiar inversarea de trend în privinta creșterii economice (recesiune). Nimic din ceea ce nu am mai văzut. Și, din păcate, nimic din ceea ce nu putea fi prevenit”.

http://business-adviser.ro/radu-soviani-in-lunile-iulie-august-2016-vom-intra-intr-o-criza-bugetara.html

Criza bugetară e foarte aproape. Criza americană va fi în unul din următorii 3 ani. Dar România nu va simți mai ușor criza, chiar dacă va lua măsurile monetare propuse de Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR.
http://www.capital.ro/cand-va-fi-urmatoarea-recesiune-si-cum-ne-pregatim-pentru-ea.html

Cum ne stabilim noi prioritățile și cum și le stabilesc americanii, ne spune analiza celor de la cursdegurvernare. Comparația se poate face întrucât nu există diferență decât de 3% la încasări (România cca 33% PIB, SUA cca 36% PIB). Se constată că americanii acordă o atenție mare sănătății (buget dublu în % PIB, salarii cu 60% mai mari raportat la PIB) și aproape sume similare (proporționale prin PIB) la educație. Americanii oferă triplu pentru apărare și mai puțin decât românii pentru ordine publică și administrație.

http://cursdeguvernare.ro/romania-intre-impozitarea-americana-si-cheltuiala-europeana-cum-isi-cheltuie-sua-banii-cu-focus-pe-salariile-din-sanatate-si-educatie.html

Din analiza de mai jos, rezultă un procent mult mai mare alocat sănătății (minister plus fondul național): 13,5% din bugetul de stat. Banii alocați sănătății cresc mereu, dar percepția e mereu mai negativă (de 13 ori mai mult în dollari decât în 1996!).

http://www.analizeeconomice.ro/2016/05/in-ultimul-deceniu-bugetul-sanatatii-s.html

http://www.stiripesurse.ro/premierul-lanseaza-opera-iunea-imprumutul-surse-negocieri-secrete-pentru-evitarea-colapsului_1135855.html
http://www.zf.ro/opinii/unde-atata-graba-majorarea-otova-salariilor-stat-senzatia-ultimele-luni-guvernul-tocmai-gasit-sac-mare-bani-camara-trezoreriei-acum-stie-l-imparta-situatia-finante-deloc-roza-15381194
http://www.zf.ro/eveniment/daca-veniturile-bugetare-nu-cresc-suficient-de-repede-in-2017-riscam-un-deficit-de-peste-3-15381213

Eterna dilemă

Discuțiile privind legea salarizării (revigorate în an electoral) sunt mereu o capcană a politicienilor față de electorat. Și ele nu vor avea niciodată o finalitate deoarece pleacă de la o premisă greșită: cât ar merita să câștige un salariat pentru a duce o viață decentă pentru o țară europeană. Și cum niciunei categorii nu i se poate spune că nu merită un salariu comparabil occidental, atunci în final realitatea dură a posibilităților duce la învrăjbire fără sens între categorii salariale. Și mai important este cât alegem să oferim prezentului și cât viitorului. Se argumentează că România oferă un procent de PIB prea mic pentru salarii, dar judecata e incorectă. România colectează la buget cu 10% PIB mai puțin decât o țară dezvoltată. Și mai mult de atât, țările dezvoltate și-au rezolvat problema cu infrastructura, iar economia merge din plin. În plus, în țările dezvoltate, mediul privat ridică plafonul salarial și nu invers cum este la noi. Legea salarizării ar trebui să cuprindă doar indici de ierarhizare, iar coeficientul decisiv trebuie dat de economie. Până nu se înțeleg aceste lucruri, oricâte demisii am avea, nu vom ajunge la o soluție.

După studii europene (analiza Comisiei Europene - Administration and the civil service in the EU 27 member states) sau după studiul firmei de consultanță A.T. Kearney, numărul de bugetari în România raportat la populație este unul foarte ridicat. Am plecat în 1990 de la 10% și am ajuns la 26% în 2014, asta în timp ce media europeană este de 15% .

https://www.zf.ro/eveniment/numarul-de-bugetari-continua-sa-insemne-peste-un-sfert-din-totalul-angajatilor-din-economie-fata-de-10-din-total-in-anii-90-13711836

”Problema României nu este neapărat aceea că sunt prea mulți salariați în sectorul public, ci faptul că sunt prea puțini angajați în sectorul privat și mulți dintre aceștia sunt plătiți cu salariul minim, care este foarte scăzut”, a declarat într-un interviu pentru AGERPRES, Luminița Chivu, director general al Institutului Național de Cercetări Economice 'Costin C. Kirițescu' (INCE), din subordinea Academiei Române. Sunt și studii care demonstrează că nu avem atât de mulți bugetari la total salariați. Și totuși, această e o viziune etatistă, una care pune efectul înaintea cauzei. Nu e vina mediului privat că nu reușește să genereze mai multe locuri de muncă, mai specializate și implicit mai bine remunerate. Statul taxează excesiv munca, statul inhibă investițiile, statul cheltuie mult și prost resurse adunate de la tot mai puțini contribuabili și enumerarea poate continua. Statul trebuie optimizat pe realitatea economică, nu trebuie blamat mediul privat că nu reușește să fie la înălțimea aspirațiilor birocrației de stat.
http://www.agerpres.ro/economie/2015/08/26/interviu-luminita-chivu-ince-romania-nu-are-prea-multi-salariati-in-sectorul-public-ci-prea-putini-in-sectorul-privat-13-40-38

Și totuși, nivelul de trai în România e mai bun decât ne pare, relevă un studiu al site-ului numbeo.com. Surprinzător ungurii o duc mai rău decât românii.

Iar între orașele din România, Bucureștiul nu e pe primul loc ci abia pe locul 5 (după 4 orașe din Ardeal).

http://cursdeguvernare.ro/romania-nivelul-de-trai-efectiv-in-context-european.html

Costul muncii a crescut în ultimii 4 ani, asta după ce a traversat 4 ani de criză cu pierderi aproape zero. Aceste costuri sporite de 19% creează probleme productivității muncii și atractivității economice.



http://cursdeguvernare.ro/costul-muncii-in-pib-ul-pe-locuitor-in-euro-cum-se-pozitioneaza-romania-in-ue-si-ce-concluzii-putem-trage.html

Salariile tot continuă să crească în ultimii ani, atât în valoare absolută cât și-n procent PIB. Autorul  zf.ro Adelina Mihai se întreabă unde e reforma în administrație când salariile cresc și numărul de bugetari nu scade.

”Cu 1,2 milioane de angajaţi, sectorul bugetar are o pondere de 26% în efectivul total de salariaţi din economie. Spre comparaţie, în Polonia, bugetarii reprezintă 25% din totalul salariaţilor, în Franţa procentul este de 20%, în Germania este de 15%, iar în Cehia este de 34%”. România are azi mai mulți bugetari decât în anul 1989, deși azi funcțiile statului sunt mai mici, numărul de cetățeni mai mic cu 4-5 milioane, iar informatica azi e altceva azi decât era incipientă acum 26 de ani.

http://www.zf.ro/eveniment/unde-e-reforma-administratie-salariile-bugetarilor-cresc-iar-numarul-angajati-scade-e-regretabil-ultimii-trei-ani-s-realizat-echilibru-intre-alocarile-cresterile-salariale-alocarile-investitii-15275759

Dezgheț

Se topește excedentul bugetar din prima lună și devine tot mai evident că acest buget e greu de susținut anul acesta.

Execuția bugetară nu diferă în structura sa față de cea de anul trecut, numai că unele componente arată tot mai urât.

http://cursdeguvernare.ro/executia-la-2-luni-excedentul-bugetar-s-a-topit-rapid-cheltuielile-majorate-peste-posibilitati.html

De fapt, cauza e simplă, crede Bogdan Glăvan: ”epuizarea fulgerătoare a excedentului bugetar realizat la începutul anului nu se datorează în principal problemelor de colectare, ci creșterii cheltuielilor publice”.

Tot analistul ne spune că tendința de a îndemna iar la fugărirea evazioniștilor este o falsă rezolvare a problemei: ”Sigur, veți spune, acum ce altceva ne rămâne de făcut decât să-i fugărim pe evazioniști, doar nu putem scăderea salariile la loc! Aveți dreptate, dar asta doar fiindcă politicul nu acceptă să dimensioneze cheltuielile la venituri. Tăierea la loc a salariilor bugetarilor este imposibilă doar din punct de vedere politic. Dar nu trebuie să ne resemnăm. Mi-e teamă că tocmai acest gen de gândire a adus grave deservicii României în ultimele decenii. În loc să căutăm să stoarcem sectorul privat de resurse pentru a căpătui un buget umflat populist, nu este mai rațional să ne opunem inflației de cheltuieli?”
https://logec.ro/executia-bugetara-si-falsele-dileme/

Până la urmă se pare că totul se rezumă la o unghiul sub care privești problema. Astfel, din unghiul de privire al doamnei Anca Dragu, ministrul finanțelor, raportarea încasărilor pe trimestrul I 2016 se face la program și nu la perioada similară a anului 2015 (circumstanțele economice fiind substanțial diferite).
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante-20909536-dragu-exista-recomandarea-expertilor-fmi-amana-introducerea-noi-masuri-relaxare-fiscala.htm

Dezghețul din titlu nu înseamnă că vine primăvara în economie; dezghețul nu-și are cauza în efectul de seră ci în măsurile economice prociclice, în experimentul (unic!) de a combina relaxarea fiscală cu expandarea cheltuielilor publice. Dezghețul e utilizat ca un termen negativ, ca unul ce poate aduce un cataclism economic.

Consumul încă duduie, mult prea mult și asta nu e un semn bun căci produce deficit de cont curent (importuri mai mai decât exporturi) și nici nu va dura mult ca efect economic.
http://cursdeguvernare.ro/semnale-de-alarma-privind-supraincalzirea-prin-consum.html

Iar politicul din parlament face ce știe el mai bine în an electoral, dă multe lovituri de berbece în deficitul bugetar și asa foarte fragil. Guvernul e îngrijorat de aceste lucruri și pus sub presiune încearcă să o dreagă cu o ordonanță pentru mărirea salariilor unor bugetari (asta după ce a respins 3 proiecte de lege ale salarizării unitare ca fiind nerealiste, pe buna dreptate).
http://cursdeguvernare.ro/guvernul-ingrijorat-de-initiativele-parlamentului-care-produc-costuri-bugetare.html

Și totuși, cu toate veniturile suplimentare ale cetățenilor rezultat al combinației de măriri salarii și reduceri de taxe, ponderea taxelor și impozitelor cresc iar în bugetul gospodăriilor (logic ar fi fost să scadă cu creșterea consumului, nu? Sau cresc alte taxe și impozite mult prea mult?).


http://cursdeguvernare.ro/ins-gospodaria-in-2015-taxele-si-impozitele-nivel-record-in-cheltuielile-unei-familii.html


http://adevarul.ro/economie/bani/romanii-dau-mai-putini-bani-mancare-mai-bautura-cosul-zilnic-produs-produs-infografie-1_57052c2d5ab6550cb8afbf61/index.html

Ultimul raport ING exprima îngrijorări pertinente: "Agenda populistă de dinaintea alegerilor reprezintă o amenințare serioasă pe termen scurt la stabilitatea macro. Cu toate că ne așteptăm la o consolidare fiscală care să readucă ponderea în PIB a datoriei publice pe o traiectorie descendentă după alegeri, ne temem că va fi nevoie de o majorare a taxelor, unele măsuri fiind prea costisitoare din punct de vedere politic pentru a fi inversate (creșterea salariilor)".
http://cursdeguvernare.ro/ritmul-de-crestere-al-salariilor-accelereaza-in-februarie-ing-ne-temem-ca-dupa-alegeri-vor-creste-taxele-reversarea-cresterii-salariilor-bugetarilor-este-prea-costisitoare-politic.html

8 riscuri sistemice (majoritatea în creștere!) amenință România, aceasta este constatarea Băncii Naționale a României.


http://cursdeguvernare.ro/raport-bnr-cele-8-riscuri-sistemice-la-adresa-stabilitatii-financiare-doua-noi-doua-in-crestere-trei-in-stagnare-si-unul-in-scadere.html

”Un deficit bugetar care depășește 1,5% din PIB va avea drept consecință depășirea pragului de alertă al datoriei publice în următorii trei ani, iar probabilitatea de a înregistra o încetinire a creșterii economice sau chiar o recesiune depășește 50%” este avertismentul formulat de Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-20921458-patru-avertismente-ale-lui-mugur-isarescu-adresa-guvernului-ciolos-parlamentului.htm

Drum greșit

Industria scade, exporturile asemenea, importurile cresc, suficiente semne care îl fac pe Moise Guran să afirme că economia merge invers decât pare celor mai mulți.

http://www.biziday.ro/2016/03/13/cateva-semne-ce-ne-arata-ca-economia-merge-invers-decat-crede-lumea/

"Trebuie să fim realiști. Personal, nu am văzut niciodată în cei 25 de ani pericole mai mari la adresa stabilității economice și financiare a României. Deși am avut o creștere substanțială a salariului minim, situația macroeconomică bună este adevărat nu se reflectă întocmai la nivelul populației și firmelor. Există nemulțumiri, există tensiuni. Mulți oameni și multe firme mici o duc în continuare greu. (...) Când încă mai sunt multe de făcut pentru ca stabilitatea macroeconomică să se transmită în creșterea nivelului de trai și a calității vieții, ne confruntăm cu riscul adevărat de a pierde cel puțin o parte din progresele obținute atât de greu. Creșterea deficitului public în 2016 până la limita europeană de 3% din PIB și mai ales perspectiva unui deficit bugetar de aproape 4% din PIB în 2017 va duce categoric la intrarea datoriei publice pe o traiectorie ascendentă și ne arată că nu am învățat destul din principiul potrivit căruia în perioada de creștere economică susținută, trebuie să și economisim. Când avem mai mult, nu trebuie să cheltuim tot, trebuie să facem rezerve", a explicat marți (15 martie 2016) guvernatorul BNR Mugur Isărescu în cadrul unei conferințe pe teme de dezvoltare regională.

http://www.gandul.info/financiar/avertismentul-lui-mugur-isarescu-nu-am-vazut-niciodata-in-ultimii-25-de-ani-un-pericol-mai-mare-15108076

În anii 2012-2015, au fost operate măsuri de creșteri salariale unor largi categorii sociale (măsuri posibile prin creștere economică, prin noi datorii publice și prin amputarea investițiilor publice). Care a fost rezultatul paradoxal? A crescut inegalitatea socială!!! Exact ca în anii 2007-2008.

Plecată la intrarea în UE de la o valoare de 37,8%, România a coborât treptat ( 36,0% în 2008 și 34,9% în 2009) până la palierul din perioada 2010 – 2012 (33,2% – 33,3%).

De ce ajunge aici? Pentru că în anii de creștere economică, politicienii sunt generoși în a inventa pensii și drepturi speciale care măresc inegalitățile sociale.

http://cursdeguvernare.ro/cand-pib-creste-odata-cu-saracia-coeficientul-inegalitatii-sociale-in-ue-si-colegele-de-pluton-ale-romaniei.html

România nu are clar un model de creștere economică și de aceea evoluția este deseori în zigzag. Valentin Lazea, economistul sef al BNR, identifică confuziile care există la nivelul societății și mai ales la mediul de afaceri:

“Nu poți să spui că vrei un stat minimal, că statul e un prost administrator, să-i luăm resursele, și apoi să spui că vrei ca statul să aducă infrastructură, educație, sănătate”, a declarat Lazea, la conferința Growth Forum - Strategia de dezvoltare a României și convergența la euro, organizată de Profit.ro la BNR. Dacă opțiunea mediului de afaceri e pentru statul minimal, atunci acesta ar trebui să-și asume furnizarea acestor servicii.

“A doua confuzie, gravă, e că nu s-a stabilit direcția prin care vrem să creștem economia”, adaugă Lazea, care moderează un panel privind modelul de dezvoltare a României.

A treia confuzie ține tot de conduita capitalului. Mediul de afaceri cere relaxări fiscale și, eventual, monetare, dar nimeni nu spune că vrea reforme structurale, care ar crește potențialul economiei, adaugă Lazea.

“Discursul public general este unul ca și cum am trăi într-o țară de zâne. Dacă trăim prost în această țară, nu e pentru că reflectă o stare de valori, obiceiuri, ci pentru că așa s-a nimerit”, spune economistul.

http://www.profit.ro/stiri/economie/lazea-bnr-in-romania-persista-confuzii-grave-mediul-de-afaceri-vrea-stat-minimal-dar-care-sa-ofere-infrastructura-educatie-sanatate-15406918

O analiză atotcuprinzătoare despre 2016 dar mai ales 2017 e semnată de Alexandra Pele și Cristian Grosu. Dar cum 2016 e anul în care se înnoiesc speranțele și promisiunile deșarte, o astfel de analiză nu prezintă interes, din păcate. 
Sursele care astăzi creează entuziasm, pot deveni numai într-un an de-o toxicitate gravă pentru economie, cred analiștii susmenționați.

Un inventar al punctelor nevralgice și riscurilor anului 2017, care se coc chiar acum la începutul lui 2016 :
1- Deficitul și datoria publică
Deficitul bugetar de la 1,1% din PIB în 2015 la aproape 3% din PIB în acest an, iar în 2017 se va apropria de 4%.

2- Creșterea prin consum peste potențial, investițiile, supraîncălzirea
Problema: sursele și sustenabilitatea creșterii – consum în loc de investiții și producție

3- Deficitul bugetului de pensii: pragul de 4 miliarde de euro a fost depășit încă din 2015 – presiunea crește pe anul 2017 din cauza măririlor și indexărilor
Bugetul de pensii crește fără acoperire în sfera contribuțiilor – banii trebuie luați de altundeva.

4- Cererea, oferta internă și dezechilibrul balanței comerciale
Deficitul balanței comerciale va pune presiune pe datoria publică și pe cea privată.

5- Inflația mascată de măsuri administrative și demascarea ei
Pentru anul 2017, se anunță anularea a 2 efecte de bază, care maschează inflația reală (TVA la alimente și cota generală de TVA).

6- Distanță tot mai mare între salarii și productivitatea care le acoperă
Decalajul între sporul de productivitate a muncii depuse și remunerarea acesteia se situează la 14,5%, valoare extrem de mare.
Creșterea salariilor fără acoperire în productivitate va pune presiune pe toate palierele macroeconomice cu forța a câteva miliarde de euro: consum peste potențial, importuri, datorie publică/privată,  inflație.

7- Finanțarea economiei și efectele încă neprevăzute ale legii dării în plată
Creditarea economiei va intra sub semnul neprevăzutului, din cel puțin două motive:
a- Măsurile anticiclice de politică monetară ale BNR pentru ținerea sub control a consumului ar putea duce la creșterea dobânzilor și scumpirea banilor.
b- Forma în care va ieși din Parlament legea ”dării în plată”

Efecte generale în economie și societate, după opinia autorilor studiului:

• Pierderea echilibrului macroeconomic
• Accentuarea divergențelor între regiuni (Orice măsuri de diminuare a divergențelor interne au nevoie de finanțare, lucru care nu se regăsește în deficitul bugetar)
• Creditarea îngreunată
• Creșterea taxelor locale

Politicul, cred analiștii, vor reacționa tot ca-n anii 2009-2010: prin măsuri de redresare reactive și haotice.
Exemplele sunt arhicunoscute: anulări de creșteri de salarii (dar care se plătesc eșalonat în urma acțiunilor în instanță), creșteri de taxe și accize: TVA, taxa pe stâlp, supraaciza la combustibil.

Autorii analizei enumeră semnele rele ale începutului de an 2016:

”-deficitul comercial în luna ianuarie a fost de 3 ori mai mare decât în ianuarie 2015. Exporturile au scăzut cu 1,5%, importurile au crescut cu 3,1%. Și abia anul acesta urmează explozia importurilor.
-industria a scăzut în ianuarie 2016 cu 1,2% față de ianuarie 2015 și cu 2,3% față de decembrie 2015
-ținerea sub control a deficitului se face prin tăierea cheltuielilor și a investițiilor, nu pe creșterea veniturilor: excedentul conjunctural la bugetul general consolidat din luna ianuarie are în spate tensiuni importante si se sprijină în bună parte pe teama autorităților locale de a face plăți.
-excedentul din 2015 a fost spulberat la sfârșitul anului, către administrațiile locale, potrivit unei gestiuni pur electorale: blocarea investițiilor și amânarea lor pentru ultima sută de metri potrivit algoritmurilor politice.
-PIB crește, investițiile nu
-În ciuda scăderii TVA, prețurile la consumator se păstrează
-Fondurile europene pe exercițiul 2014-2020 sunt în același stadiu ca în primii 3 ani din exercițiul 2007-2013
-Marile proiecte naționale sunt în acest moment de nefinanțat – deficitul (dublu față de cel din 2015) este ”consumat” de măsurile fiscale din anul 2015.
- diferența dintre bugetul de pensii și contribuțiile efective a ajuns la un maxim istoric de 50%, într-o valoare absolută de peste 4 miliarde de euro (2,6% din PIB)
-producția pentru piața internă este mult în urma majorărilor salariale.”

http://cursdeguvernare.ro/o-problema-care-se-coace-in-2016-riscurile-anului-2017-si-finantatorii-lor.html

Evoluțiile începutului de an au făcut ca economiștii și investitorii străini să tragă un semnal de alarmă: dacă și pe viitor vom creste doar pe consum, vom continua fără investiții și nu va fi redusă povara fiscală, atunci am putea intra în stagnare în cel mult un an de zile.
"Iată creșterea industrială, cu trei ramuri principale. Linia albastră este industria în totalitatea ei - după aceasta creștere susținută de trei-patru ani, aici, în noiembrie, decembrie 2015, ianuarie 2016 a început scăderea. De la ce vine? De la linia verde și de la cea galbenă - adică industria extractivă și energia. Extracțiile au scăzut mult pentru ca prețul petrolului e foarte mic, iar energia a intrat la apă pentru că nu mai e prea multă industrie care sa cumpere energie, plus că a fost o iarnă caldă și fără consum prea mare. Pe stagnare, dar totuși sus, a rămas doar industria prelucrătoare - cu vedeta ei - construcțiile de mașini. În creștere continuă este doar consumul, momentan”, explică corespondentul ProTV, Mihai Peticilă.

Unde vom ajunge curând după ce se va stinge focul de paie: ”Vom intra pe o panta descendentă, în sensul că la sfârșitul anului viitor, dacă nu se schimbă ceva, invariabil vom intra într-o stagnare dacă nu recesiune”, explica George Sofian, economist.
http://stirileprotv.ro/stiri/financiar/romania-traieste-doar-din-consum-si-ignora-semnalul-de-alarma-ce-risca-economia-tarii-in-perioada-imediat-urmatoare.html

Puhoi de semne

Puhoi de semne se adună; îmi este tot mai greu să le contabilizez pe toate.

Norii grei se adună peste economia mondială; la fel ca-n 2008, din America poate porni taifunul. Iar dezechilibrele economiei românești (sumă a populismelor interne) sunt mult mai grave azi. În plus, plasa de siguranță a datoriei publice mici a dispărut.

„O cădere a cererii în Europa nu va putea fi compensată de creşterea cererii interne. România este prea dependentă de UE în privinţa exporturilor (şi a importurilor). Avansul PIB nu se bazează doar pe majorarea cererii interne ca urmare a reducerilor de taxe şi creşteri salariale, ci şi pe banii trimişi acasă de românii din străinătate sau pe investiţiile străine. Apoi industria noastră produce subansambluri pentru produsele finite din UE. O reducere a cererii externe va lăsa fără lucru, deci fără bani, nişte oameni. Cu excepţia Dacia, poate, care s-a descurcat bine în criză având în vedere preţul mai scăzut al produselor finite, toţi ceilalţi vor avea de suferit. În industrie, investiţiile au fost ani de zile amânate. În lipsa acestora, nu poţi pretinde ca industria să producă pentru piaţa internă ceea ce nu a produs până atunci pentru piaţa internă. Toate aceste lucruri la un loc vor face ca cererea internă să se reducă, dacă cererea externă se reduce. Prin urmare compensarea nu se va produce“, susţine categoric economistul Dragoş Cabat.

Optimiștii cred că șocul extern va fi absorbit de bufferul de bani rezultat din economiile populației și din măsurile fiscale (reducere a taxelor și mărire a salariilor), dar chiar și ei admit că poți crește prin consum, dar doar pe un termen foarte scurt; investițiilor le revine rolul a împinge economia înainte, durabil și sustenabil.

http://www.zf.ro/eveniment/sua-intra-in-recesiune-industriala-are-romania-un-plan-b-poate-consumul-intern-sa-suplineasca-reducerea-exporturilor-romanesti-daca-criza-va-atinge-si-europa-15005884

Ray Dalio, cel mai de succes manager de fond speculativ, avertizează asupra faptului că abilitatea băncilor centrale de a stimula creșterea economică prin reducerea costului datoriei se apropie de sfârșit.

Avertismentul îngrijorător este acela că băncile centrale ar putea fi neputincioase în intenţia de a opri criza financiară sau recesiunea cu tactici inflaționiste în scenariul lui Dalio.

http://www.capital.ro/avertismentul-unui-investitor-superciclul-de-75-de-ani-al-datoriilor-se-apropie-de-sfarsit.html

Bancheri americani apreciază că ne aflăm undeva între mijlocul și finalul ciclului economic de creștere. Expertul Certinvest, Daniela Vasile, afirmă că o nouă criză economică are loc la 58 de luni, conform studiilor Biroului American de Cercetare Economică. 4 mari amenințări sunt identificate de expertul Certinvest:

- Industria în scădere în China
- Deprecierea mărfurilor
- Supra-îndatorarea companiilor
- Prăbușirea burselor.

http://www.stiripesurse.ro/patru-mari-amenintari-pentru-economie_980744.html

Apropo de riscuri, participanții la Forumul Economic Mondial de la Davos, enumeră câteva dintre acestea:

- încălzirea globală
- migrația în masă
- criza apei
- conflictele interstatale
Publicația britanică Management Today identifică alte pericole majore pentru sectoare economice:
- atacurile cibernetice
- șocurile de pe piața energiei
- șomajul
- bulele activelor
- crizele fiscale.

http://a1.ro/news/economic/cat-de-posibila-este-o-noua-criza-economica-mondiala-si-care-sunt-riscurile-care-sperie-companiile-id443814.html

„Atât de multe acţiuni bancare scad atât de abrupt. Cred că oamenii încă nu şi-au dat seama ce se întâmplă, iar aceasta mă îngrijorează. Mă îngrozeşte ce-mi arată graficele pe termen lung“, a spus Raoul Pal, fost strateg al Goldman pentru CNBC. El a recunoscut că nu a mai văzut de mult timp o situaţie atât de sumbră.

http://www.zf.ro/business-international/ma-ingrozeste-ce-mi-arata-graficele-pe-termen-lung-actiunile-bancilor-europene-si-americane-au-scazut-atat-de-mult-in-atat-de-putin-timp-ca-se-vorbeste-deja-de-o-criza-15035665

Noi suntem azi mult mai expuși decât eram în anul 2008. Datoria publică a crescut și-n ultimii 3 ani, ani de creștere economică trâmbițată. Conform raportului Curții de Conturi, în perioada 2012-2014 datoria pe cap de locuitor a urcat semnificativ, de la 2.706 la 3.314 euro; efectele sociale din ultimii ani nu au venit atât din creșterea economică, cât din împrumuturi, adică un mai bine pe datorie. Iar cea mai mare parte a venit din datorie internă, la bănci din România. 

http://www.profit.ro/stiri/economie/in-primii-doi-ani-de-guvernare-ponta-datoria-publica-a-crescut-de-la-2-706-la-3-314-euro-pe-cap-de-locuitor-14732254

Economistul șef al BNR arată că avem o creștere economică peste potențialul firesc, una nesănătoasă. ”Calea uşoară a adoptării de măsuri fiscale a condus la o creştere de 4% care nu este adevărată - este dopată cu politici fiscale şi monetare”, a spus Valentin Lazea la colocviul “Creşterea economică potenţială”. Reformele structurale sunt singurele care conduc la creşterea sănătoasă a PIB, nu măsurile fiscale de dopare, susţine Lazea. În acest moment creşterea potenţială a economiei este de 3% din PIB, mai spune economistul, tot ce este peste acest procent este “dopaj”. Eu completez zicând că suntem acum în perioada euforiei (de la beție sau dopaj, e doar un detaliu), iar trezirea va fi la fel de brutală.

http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/economistul-sef-al-bnr-cresterea-economica-de-4-nu-este-reala-este-dopata-cu-masuri-fiscale-15032880

Iar mai binele de astăzi a derapat de economia reală: la o scădere de productivitate a muncii de 0,1%, creșterea reală a salariului (după ajustarea cu inflația) a urcat la 14,4%. Așa ceva e evident nesustenabil.

 

http://cursdeguvernare.ro/semnal-salariul-real-a-urcat-in-decembrie-cu-peste-14-dar-productivitatea-muncii-ramane-mai-scazuta-decat-in-anul-precedent.html

Criza datoriilor e departe de a fi încheiată și poate exploda oricând.
http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/criza-care-arde-mocnit-economia-mondiala-in-spatele-sistemului-financiar-global-sta-pe-un-butoi-de-pulbere-o-problema-de-trilioane-de-dolari-care-va-afecta-toate-economiile-lumii-15045726

În interviul cu scriitorul și profesorul universitar Claude Karnoouh luat de ziaristul Alexandru Petria se pune punctul pe ”i” referitor la ceea ce amenință viitorul României:

”Totdeauna m-am ferit să fiu profet. Știu că mulți intelectuali se prezintă astfel, dar eu nu. Cum zicea maestrul meu filozof Gérard Granel, viitorul n-are chip… Ce putem să sugerăm sunt niște tendințe. În primul rând, trebuie să notăm că emigrația duce cei mai buni studenți în străinătate și majoritatea dintre ei nu mai revin (vin să-și viziteze familia, dar viața lor e în afara țării), ceea ce mi se pare, din păcate, că e datorită nivelului de corupție din toate instituțiile publice și private. Aici nu se pot promova oameni meritocratic, numai cu PCR, pile, cunoștiințe și relații… sunt bineînțeles excepții, dar regula e cum am zis… așa că forțele cele mai bune se duc. A doua problemă este starea demografică. E evident că România a întrat într-un proces de mare scădere demografică, si asta amenință viitorul ei. Știu că elitei politice post-89 nu-i pasă. Aș adăuga și fenomenul sărăciei care crește tot mai mult, și care face din România de azi o țară în stare tipică de lumea a treia: capitala și trei sau patru orașe au centralizat bogăția, și restul rămâne într-o stare de sărăcie ca a țărilor mai sărace din Africa. Fostul sistem comunist, cu toate defectele lui, măcar a încercat să pună pe picioare o dezvoltare echilibrată în toate colțurile țării, dar azi această voință politică e terminată, concentrarea capitalului e la București, la Cluj, la Timișoara și la Constanța. Efectele acestei politici sunt teribile pentru orașele mijlocii și mici, unde deșcolarizarea este masivă și amestecată cu dezindustrializarea. Toate astea înseamnă ruinarea socială a țării, unde o elită smulge cât mai mulți bani care sunt trimiși în străinătate, pentru reciclarea în marele business”.

Radiografia este pertinentă, dar conștiința publică e încă adormită.

http://www.stiripesurse.ro/romania-are-viitorul-amenin-at_981822.html

Pentru banca americană Citigroup, economia mondială pare prinsă într-o „spirală a morţii” care poate accentua declinul preţurilor petrolului, poate duce la recesiune şi pesimism de durată pe bursele de acţiuni, scrie CNBC. Tot în SUA, spread-urile randamentelor ridicate ale obligaţiunilor companiilor din sectorul energiei au sărit la niveluri record.

„Această situaţie face ca Lehman să pară o plimbare în parc”, crede Thomas Thygesen.

http://www.zf.ro/business-international/analistii-vad-semne-de-recesiune-in-tot-ce-misca-economia-se-afla-in-fata-unei-constelatii-de-riscuri-15047308

Acum întrebarea „paranoică” este dacă dobânzile în România nu vor ajunge şi ele negative aşa cum se întâmplă în Vest sau mai nou, în Cehia. Ca să ţii banii la bancă ajungi să plăteşti tu, client.

http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/vestea-proasta-bursele-intreaga-lume-au-reintrat-scadere-puternica-investitorii-au-pierdut-tot-au-castigat-ultimii-doi-ani-vestea-buna-bucuresti-leul-s-apreciat-fata-euro-romania-devenit-destinatie-15052776

10 semne pe care economiștii le consideră indicii că o nouă criză este pe punctul de a se declanșa la nivel global:

• Scăderea schimburilor comerciale internaționale. Indicele Baltic Dry, care monitorizează tarifele de transport ale mărfurilor pe mare, a atins în luna ianuarie cel mai redus nivel de după 2008.
• Comenzile noi din industria SUA, cea mai mare economie a lumii, au scăzut în ianuarie pentru a 14-a lună consecutiv.
• Profiturile companiilor listate pe principalele burse se află în declin, după ce atinseseră un maximum în al treilea trimestru din 2014. Capitalizarea burselor de capital este și ea în scădere . Este o evoluție care de regulă a precedat declanșarea crizelor economice.
• Cinci mari bănci europene se confruntă cu probleme financiare grave. Printre ele, cea mai mare bancă germană, Deutsche Bank. Următoarele pe listă: Credit Suisse, Santander, Barclays și RBS, toate aflate pe un trend descrescător la burse.
• Gradul de îndatorare al Chinei a urcat spectaculos, ajungând la aproape 285% din PIB. Există riscul, pe fondul încetinirii economiei, ca sistemul bancar chinez să se confrunte cu un volum imens, de 5.000 de miliarde de dolari reprezentând credite neperformante.
• Banca Japoniei a trecut dobânda de referință pentru depozite în domeniul negativ într-o încercare disperată de a forța băncile să dea mai multe credite economiei reale.
• Economia globală se confruntă cu o scădere dramatică a prețului petrolului, care provoacă pierderi importante companiilor petroliere și industriei orizontală.
• Scăderea în continuare a burselor de mărfuri, materiile prime păstrându-se la prețuri foarte mici. Economiile emergente resimt puternic scăderea cererii: Brazilia, Africa de Sud, Rusia, Venezuelea se află deja în recesiune.
• În 2015, investitorii care au mizat pe profitul furnizat de dividendele acordate pentru acțiunile cotate au pierdut. Nu mai puțin de 394 de companii listate au anunțat reduceri drastice ale dividendelor, mult peste cazurile înregistarte în 2008 (295). Vîrful s-a înregistrat în 2009, la apogeul crizei financiare: 527 de companii au tăiat sau eliminat dividendele cuvenite acționarilor.
• Deflația care afectează economia europeană în ciuda programelor de relaxare fiscală a băncilor centrale. Analiștii Deutsche Bank spun că efectul secundar al politicilor monetare a condus la umflarea pieței obligațiunilor cu 700 de miliarde de dolari față de 2008, în detrimentul piețelor de capital.

http://adevarulfinanciar.ro/articol/10-semne-care-indica-intrarea-economiei-globale-intr-o-noua-criza/

Legendarul investitor Jim Rogers, cel care a înțeles mai bine decât nimeni altul cum funcționează piețele și fluxurile de capital, drept care a făcut și avere, transmite acum un mesaj fără echivoc: investitorii din toată lumea realizează că petrecerea s-a terminat. Acțiunile sunt “umflate” iar băncile centrale nu vor avea de ales și vor trebui să intervină din nou.

Dar, de data aceasta, nu va putea fi oprită criza, iar oameni din toată lumea vor “simți durerea”, inclusiv în China și în Statele Unite.

“Toți vom suferi… Pot să mă gândesc la foarte puține locuri ce nu vor suferi. Băncile centrale vor intra în panică. Vor face orice pentru a salva piețele. Este artificial… nu va funcționa… vine un moment în care indiferent câți bani ai, piața are mai mulți bani. Nu știu dacă îi vor spune QE (Quantitative Easing, relaxare cantitativă) în viitor… cine știe cum o vor numi pentru a o masca… vor încerca tot ce le stă în putere … tipărirea de mai mulți bani sau reducerea dobânzilor, sau achiziția de active… dar, din păcate, oricât PR sau cosmetizări vor folosi, piața știe că s-a terminat și că nu vom mai juca jocul acesta”.

http://economie.hotnews.ro/stiri-burse-20782843-legendarul-investitor-jim-rogers-avertizeaza-petrecerea-terminat-toti-vom-suferi-piata-stie-terminat-nu-vom-mai-juca-jocul-acesta.htm

„Dacă ar izbucni o nouă criză, am fi loviţi exact ca data trecută“, „canalele“ de propagare sunt aceleaşi: capitalul străin, exporturile şi panica, crede economistul Dragoş Cabat.
Dimpotrivă, economistul Ionuţ Dumitru spune că nu sunt motive de îngrijorare, iar ceea ce se întâmplă pe piaţa bursieră poate fi numit „volatilitate“, dar nu criză: „Faptul că economia României nu mai are dezechilibrele din 2008, iar cererea internă este în creştere, nu doar că o fereşte în bună măsură de turbulenţe, dar ar putea chiar să o ajute să profite“.
Economistul Dragoş Cabat crede că: „Totuşi, dacă va fi o nouă criză, vom fi loviţi ca şi data trecută. Băncile nu vor mai finanţa piaţa locală, prin urmare nivelul de lichiditate va scădea. Efectul se va vedea imediat pe absorbţia de fonduri UE, pentru că nu va mai exista cofinanţare. Exporturile vor fi afectate de scăderea cererii, cererea internă se va restrânge ca urmare a instalării panicii şi, nu în ultimul rând, deficitele s-ar majora. Nu mai avem dezechilibrele din 2008, dar nu suntem feriţi cu totul.“
Conform redactorului Iulian Anghel, canalele de propagare a crizei în România dacă în economia mondială ar începe o nouă criză sunt următoarele:
- Dacă va fi o criză financiară, băncile străine nu vor mai finanţa piaţa locală, iar nivelul lichidităţii va scădea semnificativ.
- Efectul imediat va fi reducerea absorbţiei fondurilor UE, pentru că nu va mai exista cofinanţare pentru ele.
- Cererea de export se va reduce ca urmare a restrângerii pieţelor partenere la export.
- Cererea de consum se va restrânge pentru că va interveni panica. Achiziţiile pentru bunuri de consum îndelungat vor fi amânate, iar statul va face economiei comenzi mult mai mici.
- Deficitele ar putea sări de ţintele stabilite, ceea ce ar obliga statul să-şi reducă cheltuielile, în primul rând pe cele de investiţii, apoi pe cele de bunuri şi servicii (în ultima criză au fost tăiate şi salariile, cu consecinţe severe asupra consumului, dar şi asupra sistemului bancar).
http://www.zf.ro/eveniment/nori-de-furtuna-peste-economia-mondiala-capitalul-strain-exporturile-si-panica-canalele-de-propagare-in-romania-a-unei-eventuale-noi-crize-15070150