Industria scade, exporturile asemenea, importurile cresc, suficiente semne care îl fac pe Moise Guran să afirme că economia merge invers decât pare celor mai mulți.
http://www.biziday.ro/2016/03/13/cateva-semne-ce-ne-arata-ca-economia-merge-invers-decat-crede-lumea/
"Trebuie să fim realiști. Personal, nu am văzut niciodată în cei 25 de ani pericole mai mari la adresa stabilității economice și financiare a României. Deși am avut o creștere substanțială a salariului minim, situația macroeconomică bună este adevărat nu se reflectă întocmai la nivelul populației și firmelor. Există nemulțumiri, există tensiuni. Mulți oameni și multe firme mici o duc în continuare greu. (...) Când încă mai sunt multe de făcut pentru ca stabilitatea macroeconomică să se transmită în creșterea nivelului de trai și a calității vieții, ne confruntăm cu riscul adevărat de a pierde cel puțin o parte din progresele obținute atât de greu. Creșterea deficitului public în 2016 până la limita europeană de 3% din PIB și mai ales perspectiva unui deficit bugetar de aproape 4% din PIB în 2017 va duce categoric la intrarea datoriei publice pe o traiectorie ascendentă și ne arată că nu am învățat destul din principiul potrivit căruia în perioada de creștere economică susținută, trebuie să și economisim. Când avem mai mult, nu trebuie să cheltuim tot, trebuie să facem rezerve", a explicat marți (15 martie 2016) guvernatorul BNR Mugur Isărescu în cadrul unei conferințe pe teme de dezvoltare regională.
http://www.gandul.info/financiar/avertismentul-lui-mugur-isarescu-nu-am-vazut-niciodata-in-ultimii-25-de-ani-un-pericol-mai-mare-15108076
În anii 2012-2015, au fost operate măsuri de creșteri salariale unor largi categorii sociale (măsuri posibile prin creștere economică, prin noi datorii publice și prin amputarea investițiilor publice). Care a fost rezultatul paradoxal? A crescut inegalitatea socială!!! Exact ca în anii 2007-2008.
Plecată la intrarea în UE de la o valoare de 37,8%, România a coborât treptat ( 36,0% în 2008 și 34,9% în 2009) până la palierul din perioada 2010 – 2012 (33,2% – 33,3%).
De ce ajunge aici? Pentru că în anii de creștere economică, politicienii sunt generoși în a inventa pensii și drepturi speciale care măresc inegalitățile sociale.
http://cursdeguvernare.ro/cand-pib-creste-odata-cu-saracia-coeficientul-inegalitatii-sociale-in-ue-si-colegele-de-pluton-ale-romaniei.html
România nu are clar un model de creștere economică și de aceea evoluția este deseori în zigzag. Valentin Lazea, economistul sef al BNR, identifică confuziile care există la nivelul societății și mai ales la mediul de afaceri:
“Nu poți să spui că vrei un stat minimal, că statul e un prost administrator, să-i luăm resursele, și apoi să spui că vrei ca statul să aducă infrastructură, educație, sănătate”, a declarat Lazea, la conferința Growth Forum - Strategia de dezvoltare a României și convergența la euro, organizată de Profit.ro la BNR. Dacă opțiunea mediului de afaceri e pentru statul minimal, atunci acesta ar trebui să-și asume furnizarea acestor servicii.
“A doua confuzie, gravă, e că nu s-a stabilit direcția prin care vrem să creștem economia”, adaugă Lazea, care moderează un panel privind modelul de dezvoltare a României.
A treia confuzie ține tot de conduita capitalului. Mediul de afaceri cere relaxări fiscale și, eventual, monetare, dar nimeni nu spune că vrea reforme structurale, care ar crește potențialul economiei, adaugă Lazea.
“Discursul public general este unul ca și cum am trăi într-o țară de zâne. Dacă trăim prost în această țară, nu e pentru că reflectă o stare de valori, obiceiuri, ci pentru că așa s-a nimerit”, spune economistul.
http://www.profit.ro/stiri/economie/lazea-bnr-in-romania-persista-confuzii-grave-mediul-de-afaceri-vrea-stat-minimal-dar-care-sa-ofere-infrastructura-educatie-sanatate-15406918
O analiză atotcuprinzătoare despre 2016 dar mai ales 2017 e semnată de Alexandra Pele și Cristian Grosu. Dar cum 2016 e anul în care se înnoiesc speranțele și promisiunile deșarte, o astfel de analiză nu prezintă interes, din păcate.
Sursele care astăzi creează entuziasm, pot deveni numai într-un an de-o toxicitate gravă pentru economie, cred analiștii susmenționați.
Un inventar al punctelor nevralgice și riscurilor anului 2017, care se coc chiar acum la începutul lui 2016 :
1- Deficitul și datoria publică
Deficitul bugetar de la 1,1% din PIB în 2015 la aproape 3% din PIB în acest an, iar în 2017 se va apropria de 4%.
2- Creșterea prin consum peste potențial, investițiile, supraîncălzirea
Problema: sursele și sustenabilitatea creșterii – consum în loc de investiții și producție
3- Deficitul bugetului de pensii: pragul de 4 miliarde de euro a fost depășit încă din 2015 – presiunea crește pe anul 2017 din cauza măririlor și indexărilor
Bugetul de pensii crește fără acoperire în sfera contribuțiilor – banii trebuie luați de altundeva.
4- Cererea, oferta internă și dezechilibrul balanței comerciale
Deficitul balanței comerciale va pune presiune pe datoria publică și pe cea privată.
5- Inflația mascată de măsuri administrative și demascarea ei
Pentru anul 2017, se anunță anularea a 2 efecte de bază, care maschează inflația reală (TVA la alimente și cota generală de TVA).
6- Distanță tot mai mare între salarii și productivitatea care le acoperă
Decalajul între sporul de productivitate a muncii depuse și remunerarea acesteia se situează la 14,5%, valoare extrem de mare.
Creșterea salariilor fără acoperire în productivitate va pune presiune pe toate palierele macroeconomice cu forța a câteva miliarde de euro: consum peste potențial, importuri, datorie publică/privată, inflație.
7- Finanțarea economiei și efectele încă neprevăzute ale legii dării în plată
Creditarea economiei va intra sub semnul neprevăzutului, din cel puțin două motive:
a- Măsurile anticiclice de politică monetară ale BNR pentru ținerea sub control a consumului ar putea duce la creșterea dobânzilor și scumpirea banilor.
b- Forma în care va ieși din Parlament legea ”dării în plată”
Efecte generale în economie și societate, după opinia autorilor studiului:
Politicul, cred analiștii, vor reacționa tot ca-n anii 2009-2010: prin măsuri de redresare reactive și haotice.
Exemplele sunt arhicunoscute: anulări de creșteri de salarii (dar care se plătesc eșalonat în urma acțiunilor în instanță), creșteri de taxe și accize: TVA, taxa pe stâlp, supraaciza la combustibil.
Autorii analizei enumeră semnele rele ale începutului de an 2016:
”-deficitul comercial în luna ianuarie a fost de 3 ori mai mare decât în ianuarie 2015. Exporturile au scăzut cu 1,5%, importurile au crescut cu 3,1%. Și abia anul acesta urmează explozia importurilor.
-industria a scăzut în ianuarie 2016 cu 1,2% față de ianuarie 2015 și cu 2,3% față de decembrie 2015
-ținerea sub control a deficitului se face prin tăierea cheltuielilor și a investițiilor, nu pe creșterea veniturilor: excedentul conjunctural la bugetul general consolidat din luna ianuarie are în spate tensiuni importante si se sprijină în bună parte pe teama autorităților locale de a face plăți.
-excedentul din 2015 a fost spulberat la sfârșitul anului, către administrațiile locale, potrivit unei gestiuni pur electorale: blocarea investițiilor și amânarea lor pentru ultima sută de metri potrivit algoritmurilor politice.
-PIB crește, investițiile nu
-În ciuda scăderii TVA, prețurile la consumator se păstrează
-Fondurile europene pe exercițiul 2014-2020 sunt în același stadiu ca în primii 3 ani din exercițiul 2007-2013
-Marile proiecte naționale sunt în acest moment de nefinanțat – deficitul (dublu față de cel din 2015) este ”consumat” de măsurile fiscale din anul 2015.
- diferența dintre bugetul de pensii și contribuțiile efective a ajuns la un maxim istoric de 50%, într-o valoare absolută de peste 4 miliarde de euro (2,6% din PIB)
-producția pentru piața internă este mult în urma majorărilor salariale.”
http://cursdeguvernare.ro/o-problema-care-se-coace-in-2016-riscurile-anului-2017-si-finantatorii-lor.html
Evoluțiile începutului de an au făcut ca economiștii și investitorii străini să tragă un semnal de alarmă: dacă și pe viitor vom creste doar pe consum, vom continua fără investiții și nu va fi redusă povara fiscală, atunci am putea intra în stagnare în cel mult un an de zile.
"Iată creșterea industrială, cu trei ramuri principale. Linia albastră este industria în totalitatea ei - după aceasta creștere susținută de trei-patru ani, aici, în noiembrie, decembrie 2015, ianuarie 2016 a început scăderea. De la ce vine? De la linia verde și de la cea galbenă - adică industria extractivă și energia. Extracțiile au scăzut mult pentru ca prețul petrolului e foarte mic, iar energia a intrat la apă pentru că nu mai e prea multă industrie care sa cumpere energie, plus că a fost o iarnă caldă și fără consum prea mare. Pe stagnare, dar totuși sus, a rămas doar industria prelucrătoare - cu vedeta ei - construcțiile de mașini. În creștere continuă este doar consumul, momentan”, explică corespondentul ProTV, Mihai Peticilă.
Unde vom ajunge curând după ce se va stinge focul de paie: ”Vom intra pe o panta descendentă, în sensul că la sfârșitul anului viitor, dacă nu se schimbă ceva, invariabil vom intra într-o stagnare dacă nu recesiune”, explica George Sofian, economist.
http://stirileprotv.ro/stiri/financiar/romania-traieste-doar-din-consum-si-ignora-semnalul-de-alarma-ce-risca-economia-tarii-in-perioada-imediat-urmatoare.html
O analiză atotcuprinzătoare despre 2016 dar mai ales 2017 e semnată de Alexandra Pele și Cristian Grosu. Dar cum 2016 e anul în care se înnoiesc speranțele și promisiunile deșarte, o astfel de analiză nu prezintă interes, din păcate.
Sursele care astăzi creează entuziasm, pot deveni numai într-un an de-o toxicitate gravă pentru economie, cred analiștii susmenționați.
Un inventar al punctelor nevralgice și riscurilor anului 2017, care se coc chiar acum la începutul lui 2016 :
1- Deficitul și datoria publică
Deficitul bugetar de la 1,1% din PIB în 2015 la aproape 3% din PIB în acest an, iar în 2017 se va apropria de 4%.
2- Creșterea prin consum peste potențial, investițiile, supraîncălzirea
Problema: sursele și sustenabilitatea creșterii – consum în loc de investiții și producție
3- Deficitul bugetului de pensii: pragul de 4 miliarde de euro a fost depășit încă din 2015 – presiunea crește pe anul 2017 din cauza măririlor și indexărilor
Bugetul de pensii crește fără acoperire în sfera contribuțiilor – banii trebuie luați de altundeva.
4- Cererea, oferta internă și dezechilibrul balanței comerciale
Deficitul balanței comerciale va pune presiune pe datoria publică și pe cea privată.
5- Inflația mascată de măsuri administrative și demascarea ei
Pentru anul 2017, se anunță anularea a 2 efecte de bază, care maschează inflația reală (TVA la alimente și cota generală de TVA).
6- Distanță tot mai mare între salarii și productivitatea care le acoperă
Decalajul între sporul de productivitate a muncii depuse și remunerarea acesteia se situează la 14,5%, valoare extrem de mare.
Creșterea salariilor fără acoperire în productivitate va pune presiune pe toate palierele macroeconomice cu forța a câteva miliarde de euro: consum peste potențial, importuri, datorie publică/privată, inflație.
7- Finanțarea economiei și efectele încă neprevăzute ale legii dării în plată
Creditarea economiei va intra sub semnul neprevăzutului, din cel puțin două motive:
a- Măsurile anticiclice de politică monetară ale BNR pentru ținerea sub control a consumului ar putea duce la creșterea dobânzilor și scumpirea banilor.
b- Forma în care va ieși din Parlament legea ”dării în plată”
Efecte generale în economie și societate, după opinia autorilor studiului:
- Pierderea echilibrului macroeconomic
- Accentuarea divergențelor între regiuni (Orice măsuri de diminuare a divergențelor interne au nevoie de finanțare, lucru care nu se regăsește în deficitul bugetar)
- Creditarea îngreunată
- Creșterea taxelor locale
Politicul, cred analiștii, vor reacționa tot ca-n anii 2009-2010: prin măsuri de redresare reactive și haotice.
Exemplele sunt arhicunoscute: anulări de creșteri de salarii (dar care se plătesc eșalonat în urma acțiunilor în instanță), creșteri de taxe și accize: TVA, taxa pe stâlp, supraaciza la combustibil.
Autorii analizei enumeră semnele rele ale începutului de an 2016:
”-deficitul comercial în luna ianuarie a fost de 3 ori mai mare decât în ianuarie 2015. Exporturile au scăzut cu 1,5%, importurile au crescut cu 3,1%. Și abia anul acesta urmează explozia importurilor.
-industria a scăzut în ianuarie 2016 cu 1,2% față de ianuarie 2015 și cu 2,3% față de decembrie 2015
-ținerea sub control a deficitului se face prin tăierea cheltuielilor și a investițiilor, nu pe creșterea veniturilor: excedentul conjunctural la bugetul general consolidat din luna ianuarie are în spate tensiuni importante si se sprijină în bună parte pe teama autorităților locale de a face plăți.
-excedentul din 2015 a fost spulberat la sfârșitul anului, către administrațiile locale, potrivit unei gestiuni pur electorale: blocarea investițiilor și amânarea lor pentru ultima sută de metri potrivit algoritmurilor politice.
-PIB crește, investițiile nu
-În ciuda scăderii TVA, prețurile la consumator se păstrează
-Fondurile europene pe exercițiul 2014-2020 sunt în același stadiu ca în primii 3 ani din exercițiul 2007-2013
-Marile proiecte naționale sunt în acest moment de nefinanțat – deficitul (dublu față de cel din 2015) este ”consumat” de măsurile fiscale din anul 2015.
- diferența dintre bugetul de pensii și contribuțiile efective a ajuns la un maxim istoric de 50%, într-o valoare absolută de peste 4 miliarde de euro (2,6% din PIB)
-producția pentru piața internă este mult în urma majorărilor salariale.”
http://cursdeguvernare.ro/o-problema-care-se-coace-in-2016-riscurile-anului-2017-si-finantatorii-lor.html
Evoluțiile începutului de an au făcut ca economiștii și investitorii străini să tragă un semnal de alarmă: dacă și pe viitor vom creste doar pe consum, vom continua fără investiții și nu va fi redusă povara fiscală, atunci am putea intra în stagnare în cel mult un an de zile.
"Iată creșterea industrială, cu trei ramuri principale. Linia albastră este industria în totalitatea ei - după aceasta creștere susținută de trei-patru ani, aici, în noiembrie, decembrie 2015, ianuarie 2016 a început scăderea. De la ce vine? De la linia verde și de la cea galbenă - adică industria extractivă și energia. Extracțiile au scăzut mult pentru ca prețul petrolului e foarte mic, iar energia a intrat la apă pentru că nu mai e prea multă industrie care sa cumpere energie, plus că a fost o iarnă caldă și fără consum prea mare. Pe stagnare, dar totuși sus, a rămas doar industria prelucrătoare - cu vedeta ei - construcțiile de mașini. În creștere continuă este doar consumul, momentan”, explică corespondentul ProTV, Mihai Peticilă.
Unde vom ajunge curând după ce se va stinge focul de paie: ”Vom intra pe o panta descendentă, în sensul că la sfârșitul anului viitor, dacă nu se schimbă ceva, invariabil vom intra într-o stagnare dacă nu recesiune”, explica George Sofian, economist.
http://stirileprotv.ro/stiri/financiar/romania-traieste-doar-din-consum-si-ignora-semnalul-de-alarma-ce-risca-economia-tarii-in-perioada-imediat-urmatoare.html
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu