Puhoi de semne

Puhoi de semne se adună; îmi este tot mai greu să le contabilizez pe toate.

Norii grei se adună peste economia mondială; la fel ca-n 2008, din America poate porni taifunul. Iar dezechilibrele economiei românești (sumă a populismelor interne) sunt mult mai grave azi. În plus, plasa de siguranță a datoriei publice mici a dispărut.

„O cădere a cererii în Europa nu va putea fi compensată de creşterea cererii interne. România este prea dependentă de UE în privinţa exporturilor (şi a importurilor). Avansul PIB nu se bazează doar pe majorarea cererii interne ca urmare a reducerilor de taxe şi creşteri salariale, ci şi pe banii trimişi acasă de românii din străinătate sau pe investiţiile străine. Apoi industria noastră produce subansambluri pentru produsele finite din UE. O reducere a cererii externe va lăsa fără lucru, deci fără bani, nişte oameni. Cu excepţia Dacia, poate, care s-a descurcat bine în criză având în vedere preţul mai scăzut al produselor finite, toţi ceilalţi vor avea de suferit. În industrie, investiţiile au fost ani de zile amânate. În lipsa acestora, nu poţi pretinde ca industria să producă pentru piaţa internă ceea ce nu a produs până atunci pentru piaţa internă. Toate aceste lucruri la un loc vor face ca cererea internă să se reducă, dacă cererea externă se reduce. Prin urmare compensarea nu se va produce“, susţine categoric economistul Dragoş Cabat.

Optimiștii cred că șocul extern va fi absorbit de bufferul de bani rezultat din economiile populației și din măsurile fiscale (reducere a taxelor și mărire a salariilor), dar chiar și ei admit că poți crește prin consum, dar doar pe un termen foarte scurt; investițiilor le revine rolul a împinge economia înainte, durabil și sustenabil.

http://www.zf.ro/eveniment/sua-intra-in-recesiune-industriala-are-romania-un-plan-b-poate-consumul-intern-sa-suplineasca-reducerea-exporturilor-romanesti-daca-criza-va-atinge-si-europa-15005884

Ray Dalio, cel mai de succes manager de fond speculativ, avertizează asupra faptului că abilitatea băncilor centrale de a stimula creșterea economică prin reducerea costului datoriei se apropie de sfârșit.

Avertismentul îngrijorător este acela că băncile centrale ar putea fi neputincioase în intenţia de a opri criza financiară sau recesiunea cu tactici inflaționiste în scenariul lui Dalio.

http://www.capital.ro/avertismentul-unui-investitor-superciclul-de-75-de-ani-al-datoriilor-se-apropie-de-sfarsit.html

Bancheri americani apreciază că ne aflăm undeva între mijlocul și finalul ciclului economic de creștere. Expertul Certinvest, Daniela Vasile, afirmă că o nouă criză economică are loc la 58 de luni, conform studiilor Biroului American de Cercetare Economică. 4 mari amenințări sunt identificate de expertul Certinvest:

- Industria în scădere în China
- Deprecierea mărfurilor
- Supra-îndatorarea companiilor
- Prăbușirea burselor.

http://www.stiripesurse.ro/patru-mari-amenintari-pentru-economie_980744.html

Apropo de riscuri, participanții la Forumul Economic Mondial de la Davos, enumeră câteva dintre acestea:

- încălzirea globală
- migrația în masă
- criza apei
- conflictele interstatale
Publicația britanică Management Today identifică alte pericole majore pentru sectoare economice:
- atacurile cibernetice
- șocurile de pe piața energiei
- șomajul
- bulele activelor
- crizele fiscale.

http://a1.ro/news/economic/cat-de-posibila-este-o-noua-criza-economica-mondiala-si-care-sunt-riscurile-care-sperie-companiile-id443814.html

„Atât de multe acţiuni bancare scad atât de abrupt. Cred că oamenii încă nu şi-au dat seama ce se întâmplă, iar aceasta mă îngrijorează. Mă îngrozeşte ce-mi arată graficele pe termen lung“, a spus Raoul Pal, fost strateg al Goldman pentru CNBC. El a recunoscut că nu a mai văzut de mult timp o situaţie atât de sumbră.

http://www.zf.ro/business-international/ma-ingrozeste-ce-mi-arata-graficele-pe-termen-lung-actiunile-bancilor-europene-si-americane-au-scazut-atat-de-mult-in-atat-de-putin-timp-ca-se-vorbeste-deja-de-o-criza-15035665

Noi suntem azi mult mai expuși decât eram în anul 2008. Datoria publică a crescut și-n ultimii 3 ani, ani de creștere economică trâmbițată. Conform raportului Curții de Conturi, în perioada 2012-2014 datoria pe cap de locuitor a urcat semnificativ, de la 2.706 la 3.314 euro; efectele sociale din ultimii ani nu au venit atât din creșterea economică, cât din împrumuturi, adică un mai bine pe datorie. Iar cea mai mare parte a venit din datorie internă, la bănci din România. 

http://www.profit.ro/stiri/economie/in-primii-doi-ani-de-guvernare-ponta-datoria-publica-a-crescut-de-la-2-706-la-3-314-euro-pe-cap-de-locuitor-14732254

Economistul șef al BNR arată că avem o creștere economică peste potențialul firesc, una nesănătoasă. ”Calea uşoară a adoptării de măsuri fiscale a condus la o creştere de 4% care nu este adevărată - este dopată cu politici fiscale şi monetare”, a spus Valentin Lazea la colocviul “Creşterea economică potenţială”. Reformele structurale sunt singurele care conduc la creşterea sănătoasă a PIB, nu măsurile fiscale de dopare, susţine Lazea. În acest moment creşterea potenţială a economiei este de 3% din PIB, mai spune economistul, tot ce este peste acest procent este “dopaj”. Eu completez zicând că suntem acum în perioada euforiei (de la beție sau dopaj, e doar un detaliu), iar trezirea va fi la fel de brutală.

http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/economistul-sef-al-bnr-cresterea-economica-de-4-nu-este-reala-este-dopata-cu-masuri-fiscale-15032880

Iar mai binele de astăzi a derapat de economia reală: la o scădere de productivitate a muncii de 0,1%, creșterea reală a salariului (după ajustarea cu inflația) a urcat la 14,4%. Așa ceva e evident nesustenabil.

 

http://cursdeguvernare.ro/semnal-salariul-real-a-urcat-in-decembrie-cu-peste-14-dar-productivitatea-muncii-ramane-mai-scazuta-decat-in-anul-precedent.html

Criza datoriilor e departe de a fi încheiată și poate exploda oricând.
http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/criza-care-arde-mocnit-economia-mondiala-in-spatele-sistemului-financiar-global-sta-pe-un-butoi-de-pulbere-o-problema-de-trilioane-de-dolari-care-va-afecta-toate-economiile-lumii-15045726

În interviul cu scriitorul și profesorul universitar Claude Karnoouh luat de ziaristul Alexandru Petria se pune punctul pe ”i” referitor la ceea ce amenință viitorul României:

”Totdeauna m-am ferit să fiu profet. Știu că mulți intelectuali se prezintă astfel, dar eu nu. Cum zicea maestrul meu filozof Gérard Granel, viitorul n-are chip… Ce putem să sugerăm sunt niște tendințe. În primul rând, trebuie să notăm că emigrația duce cei mai buni studenți în străinătate și majoritatea dintre ei nu mai revin (vin să-și viziteze familia, dar viața lor e în afara țării), ceea ce mi se pare, din păcate, că e datorită nivelului de corupție din toate instituțiile publice și private. Aici nu se pot promova oameni meritocratic, numai cu PCR, pile, cunoștiințe și relații… sunt bineînțeles excepții, dar regula e cum am zis… așa că forțele cele mai bune se duc. A doua problemă este starea demografică. E evident că România a întrat într-un proces de mare scădere demografică, si asta amenință viitorul ei. Știu că elitei politice post-89 nu-i pasă. Aș adăuga și fenomenul sărăciei care crește tot mai mult, și care face din România de azi o țară în stare tipică de lumea a treia: capitala și trei sau patru orașe au centralizat bogăția, și restul rămâne într-o stare de sărăcie ca a țărilor mai sărace din Africa. Fostul sistem comunist, cu toate defectele lui, măcar a încercat să pună pe picioare o dezvoltare echilibrată în toate colțurile țării, dar azi această voință politică e terminată, concentrarea capitalului e la București, la Cluj, la Timișoara și la Constanța. Efectele acestei politici sunt teribile pentru orașele mijlocii și mici, unde deșcolarizarea este masivă și amestecată cu dezindustrializarea. Toate astea înseamnă ruinarea socială a țării, unde o elită smulge cât mai mulți bani care sunt trimiși în străinătate, pentru reciclarea în marele business”.

Radiografia este pertinentă, dar conștiința publică e încă adormită.

http://www.stiripesurse.ro/romania-are-viitorul-amenin-at_981822.html

Pentru banca americană Citigroup, economia mondială pare prinsă într-o „spirală a morţii” care poate accentua declinul preţurilor petrolului, poate duce la recesiune şi pesimism de durată pe bursele de acţiuni, scrie CNBC. Tot în SUA, spread-urile randamentelor ridicate ale obligaţiunilor companiilor din sectorul energiei au sărit la niveluri record.

„Această situaţie face ca Lehman să pară o plimbare în parc”, crede Thomas Thygesen.

http://www.zf.ro/business-international/analistii-vad-semne-de-recesiune-in-tot-ce-misca-economia-se-afla-in-fata-unei-constelatii-de-riscuri-15047308

Acum întrebarea „paranoică” este dacă dobânzile în România nu vor ajunge şi ele negative aşa cum se întâmplă în Vest sau mai nou, în Cehia. Ca să ţii banii la bancă ajungi să plăteşti tu, client.

http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/vestea-proasta-bursele-intreaga-lume-au-reintrat-scadere-puternica-investitorii-au-pierdut-tot-au-castigat-ultimii-doi-ani-vestea-buna-bucuresti-leul-s-apreciat-fata-euro-romania-devenit-destinatie-15052776

10 semne pe care economiștii le consideră indicii că o nouă criză este pe punctul de a se declanșa la nivel global:

• Scăderea schimburilor comerciale internaționale. Indicele Baltic Dry, care monitorizează tarifele de transport ale mărfurilor pe mare, a atins în luna ianuarie cel mai redus nivel de după 2008.
• Comenzile noi din industria SUA, cea mai mare economie a lumii, au scăzut în ianuarie pentru a 14-a lună consecutiv.
• Profiturile companiilor listate pe principalele burse se află în declin, după ce atinseseră un maximum în al treilea trimestru din 2014. Capitalizarea burselor de capital este și ea în scădere . Este o evoluție care de regulă a precedat declanșarea crizelor economice.
• Cinci mari bănci europene se confruntă cu probleme financiare grave. Printre ele, cea mai mare bancă germană, Deutsche Bank. Următoarele pe listă: Credit Suisse, Santander, Barclays și RBS, toate aflate pe un trend descrescător la burse.
• Gradul de îndatorare al Chinei a urcat spectaculos, ajungând la aproape 285% din PIB. Există riscul, pe fondul încetinirii economiei, ca sistemul bancar chinez să se confrunte cu un volum imens, de 5.000 de miliarde de dolari reprezentând credite neperformante.
• Banca Japoniei a trecut dobânda de referință pentru depozite în domeniul negativ într-o încercare disperată de a forța băncile să dea mai multe credite economiei reale.
• Economia globală se confruntă cu o scădere dramatică a prețului petrolului, care provoacă pierderi importante companiilor petroliere și industriei orizontală.
• Scăderea în continuare a burselor de mărfuri, materiile prime păstrându-se la prețuri foarte mici. Economiile emergente resimt puternic scăderea cererii: Brazilia, Africa de Sud, Rusia, Venezuelea se află deja în recesiune.
• În 2015, investitorii care au mizat pe profitul furnizat de dividendele acordate pentru acțiunile cotate au pierdut. Nu mai puțin de 394 de companii listate au anunțat reduceri drastice ale dividendelor, mult peste cazurile înregistarte în 2008 (295). Vîrful s-a înregistrat în 2009, la apogeul crizei financiare: 527 de companii au tăiat sau eliminat dividendele cuvenite acționarilor.
• Deflația care afectează economia europeană în ciuda programelor de relaxare fiscală a băncilor centrale. Analiștii Deutsche Bank spun că efectul secundar al politicilor monetare a condus la umflarea pieței obligațiunilor cu 700 de miliarde de dolari față de 2008, în detrimentul piețelor de capital.

http://adevarulfinanciar.ro/articol/10-semne-care-indica-intrarea-economiei-globale-intr-o-noua-criza/

Legendarul investitor Jim Rogers, cel care a înțeles mai bine decât nimeni altul cum funcționează piețele și fluxurile de capital, drept care a făcut și avere, transmite acum un mesaj fără echivoc: investitorii din toată lumea realizează că petrecerea s-a terminat. Acțiunile sunt “umflate” iar băncile centrale nu vor avea de ales și vor trebui să intervină din nou.

Dar, de data aceasta, nu va putea fi oprită criza, iar oameni din toată lumea vor “simți durerea”, inclusiv în China și în Statele Unite.

“Toți vom suferi… Pot să mă gândesc la foarte puține locuri ce nu vor suferi. Băncile centrale vor intra în panică. Vor face orice pentru a salva piețele. Este artificial… nu va funcționa… vine un moment în care indiferent câți bani ai, piața are mai mulți bani. Nu știu dacă îi vor spune QE (Quantitative Easing, relaxare cantitativă) în viitor… cine știe cum o vor numi pentru a o masca… vor încerca tot ce le stă în putere … tipărirea de mai mulți bani sau reducerea dobânzilor, sau achiziția de active… dar, din păcate, oricât PR sau cosmetizări vor folosi, piața știe că s-a terminat și că nu vom mai juca jocul acesta”.

http://economie.hotnews.ro/stiri-burse-20782843-legendarul-investitor-jim-rogers-avertizeaza-petrecerea-terminat-toti-vom-suferi-piata-stie-terminat-nu-vom-mai-juca-jocul-acesta.htm

„Dacă ar izbucni o nouă criză, am fi loviţi exact ca data trecută“, „canalele“ de propagare sunt aceleaşi: capitalul străin, exporturile şi panica, crede economistul Dragoş Cabat.
Dimpotrivă, economistul Ionuţ Dumitru spune că nu sunt motive de îngrijorare, iar ceea ce se întâmplă pe piaţa bursieră poate fi numit „volatilitate“, dar nu criză: „Faptul că economia României nu mai are dezechilibrele din 2008, iar cererea internă este în creştere, nu doar că o fereşte în bună măsură de turbulenţe, dar ar putea chiar să o ajute să profite“.
Economistul Dragoş Cabat crede că: „Totuşi, dacă va fi o nouă criză, vom fi loviţi ca şi data trecută. Băncile nu vor mai finanţa piaţa locală, prin urmare nivelul de lichiditate va scădea. Efectul se va vedea imediat pe absorbţia de fonduri UE, pentru că nu va mai exista cofinanţare. Exporturile vor fi afectate de scăderea cererii, cererea internă se va restrânge ca urmare a instalării panicii şi, nu în ultimul rând, deficitele s-ar majora. Nu mai avem dezechilibrele din 2008, dar nu suntem feriţi cu totul.“
Conform redactorului Iulian Anghel, canalele de propagare a crizei în România dacă în economia mondială ar începe o nouă criză sunt următoarele:
- Dacă va fi o criză financiară, băncile străine nu vor mai finanţa piaţa locală, iar nivelul lichidităţii va scădea semnificativ.
- Efectul imediat va fi reducerea absorbţiei fondurilor UE, pentru că nu va mai exista cofinanţare pentru ele.
- Cererea de export se va reduce ca urmare a restrângerii pieţelor partenere la export.
- Cererea de consum se va restrânge pentru că va interveni panica. Achiziţiile pentru bunuri de consum îndelungat vor fi amânate, iar statul va face economiei comenzi mult mai mici.
- Deficitele ar putea sări de ţintele stabilite, ceea ce ar obliga statul să-şi reducă cheltuielile, în primul rând pe cele de investiţii, apoi pe cele de bunuri şi servicii (în ultima criză au fost tăiate şi salariile, cu consecinţe severe asupra consumului, dar şi asupra sistemului bancar).
http://www.zf.ro/eveniment/nori-de-furtuna-peste-economia-mondiala-capitalul-strain-exporturile-si-panica-canalele-de-propagare-in-romania-a-unei-eventuale-noi-crize-15070150