Derivă

De la un program detaliat, cu termene pentru fiecare măsură în parte, o biblie sau ceaslov, ce trebuie executat la virgulă, programul de guvernare 2.0 se arată o improvizație, o construcție fără fundament, iar măsurile principale, cele care trebuiau să producă venituri la buget (prin taxe noi, în special), sunt abandonate una câte una.

Astfel, s-a renunțat la impozitul pe cifra de afaceri, la impozitul pe gospodărie, la taxe pe solidaritate și, la discutate și uitate, conform premierului Tudose , e aproape să fie și transferul contribuțiilor de la angajator la angajat.

https://www.realitatea.net/ce-a-mai-ramas-din-programul-de-guvernare-al-psd-lista-inventiilor-fiscale-discutate-si-uitate_2087583.html

http://adevarul.ro/economie/bani/ce-mai-ramane-programul-guvernare-mai-nimic-1_597750cd5ab6550cb8795d84/index.html

http://www.ziare.com/mihai-tudose/guvern/programul-de-guvernare-al-lui-tudose-deja-se-prabuseste-masuri-la-care-s-a-renuntat-dupa-doar-10-zile-1472908

https://soviani.com/2017/07/28/inca-o-stramba-shtanga-bagata-de-ministerul-finantelor-lui-mihai-tudose-a-5-a-in-5-saptamani/

http://cursdeguvernare.ro/ce-a-mai-ramas-din-programul-de-guvernare-dupa-o-luna-de-guvernare.html

Dar ministerul de finanțe susține încă mutarea contribuțiilor sociale (CAS și CASS) de la angajator la angajat. Până la proiect clar, s-au făcut simulări de calcul, iar în 4 din 4 scenarii, această măsură duce la scăderea salariilor nete ale angajaților. În plus, în mediul privat, nimeni nu poate obliga un angajator să mărească salariul brut cu 22,5% astfel încât salariul net să nu fie afectat.

http://economie.hotnews.ro/stiri-finante-21927060-anunturi-confuze-ministerul-finantelor-guvern-privind-trecerea-cas-cass-din-sarcina-angajatorului-cea-angajatului-finantele-spun-cele-doua-contributii-vor-datorate-catre-angajat-dar-platite-angajator.htm

http://cursdeguvernare.ro/simularile-deloitte-pentru-calculul-noii-impozitari-a-angajatilor-salariul-net-scade-in-4-din-6-scenarii.html

În acest timp, execuția bugetară la 6 luni e în accentuată depreciere. Deficitul e mai mare decât în semestrul similar din anul 2016, asta deși o mare parte din programul inițial de guvernare nu a fost aplicat la datele prevăzute inițial.

http://cursdeguvernare.ro/manual-cum-gestionezi-slab-cea-mai-buna-crestere-economica-din-ue-executia-bugetara-la-6-luni.html

Deficitul încă e stopat prin metodele clasice: 

- sacrificarea investițiilor locale (bugetele locale au cele mai mari excedente din ultimii 7 ani!, asta deși nevoile sunt uriașe);

- sacrificarea investițiilor publice (la minimul ultimilor 10 ani);

- amânarea cheltuielilor asumate de 2% din PIB pentru capitolul apărare.

Prăbușirea dramatică a investițiilor publice e reliefată de graficul următor.

http://cursdeguvernare.ro/cum-sunt-sacrificate-investitiile-locale-pentru-a-limita-deficitul-general-excedentul-bugetelor-locale-la-cel-mai-inalt-nivel-din-ultimii-7-ani.html

Gheorghe Sofian demonstrează cu cifre că execuția bugetară arată neputința ANAF. Veniturile fiscale au scăzut cu 1,1% față de anul trecut, chiar dacă INS ne raportează creștere economică record în UE. 

http://www.analizeeconomice.ro/2017/07/executia-bugetara-ne-arata-ca-anaf-ul.html

Moise Guran analizează execuția bugetară pe 6 luni și emite ipoteza că scăderea încasărilor din TVA este în mare parte explicată prin amputarea investițiilor publice.

”Marele mister al scăderii încasărilor din TVA (cu care își sparg capetele geniile ce au conceput programul din scoarță-n scoarță), în condițiile unei creșteri economice de peste 5%, nu este totuși integral rezolvat de prăbușirea investițiilor publice în primele șase luni ale anului. Mai țineți cont și de faptul că evoluția economiei (creșterea PIB) se corectează cu deficitul comercial (mărfuri și servicii), dar și cu taxele pe consum, adică cu acest minus de la TVA.”

Creșterea veniturilor are o explicație în creșterea salariilor bugetarilor, din creșterea salariului minim și din o anumită creștere a salariilor și-n mediul privat, creștere apreciată ca artificială de analistul Moise Guran.

”Cea mai mare parte a creșterilor de venituri pentru salariații din privat vine dintr-un transfer dinspre profitul firmelor la care aceștia lucrează, iar nu dintr-o creștere reală a valorii adăugate (bogăție nou creată).

Asistăm, așadar, la un transfer de prosperitate, iar nu la o creștere reală propriu-zisă a bogăției naționale. Ceea ce tot nu explică nici creșterea economică de peste 5% din primul semestru, nici scăderea catastrofală a încasărilor din TVA.” 

Concluzia lui Moise Guran e negativă și pesimistă asupra execuției bugetare și implicit asupra guvernării.

”Concluzia mea este că asistăm la un film prost. Mi se face și rău când mă gândesc la cum ar putea arăta finalul său. Fără creșterea salariului minim pe economie, Statistica Oficială cu greu ar fi putut raporta o creștere mai mare de 2-3% a PIB. Pe de altă parte, să nu uităm, economia neagră produce PIB (creștere economică), dar nu se vede în bugetul statului. O parte a firmelor existente au început deja restructurare de activitate, fie prin stoparea investițiilor, fie prin concedieri, pentru a face față creșterii salariului minim. Dar, alimentați de euforia consumului (din import, mare parte) și de cifrele abracadabrante ale creșterii, alți români și-au făcut curaj să-și înființeze firme, să presteze activități, să creeze lucruri în țara noastră. Bravo lor! Să fie totuși atenți, că s-ar putea să aterizăm pe burtă, în curând. Cel mai grav fenomen rămâne însă înjumătățirea investițiilor publice. În mod iresponsabil, nu numai votanții lui Dragnea, dar și votanții acestor votanți au uitat corelația dintre muncă și salariu. Stoparea investițiilor limitează activitatea, munca, pâinea (măi socialiștilor!) dar creșterea salariilor alimentează iluzia unei abundențe cu bani, a unor performanțe care nu există. Balamuc, nu alta!”.

https://www.moise.ro/2017/07/27/mai-socialistilor-o-mai-stiti-pe-aia-cu-nici-paine-fara-munca-nici-munca-fara-paine-sa-devoalam-impreuna-un-trucaj-statistic/