Pages

Meniu

joi, 3 decembrie 2015

Buget deficitar și planuri de viitor




Cam așa arată bugetul cu deficit crescut al României.
tabel1


Analizând proiecția bugetului, analistul Marin Pană conchide:
”Prin tranzitivitate, situația se prezintă cam așa: Noi primim bani de la UE pentru a ne dezvolta, pentru că nu avem suficienți bani din surse proprii, iar noi trimitem practic aceeași sumă (pe care nu o avem, dar o împrumutăm) direct în consum la bugetari, pensionari și scutiri de impozite și taxe pentru întreprinzători.
De fapt, prin tranzitivitate, se poate spune că ne dezvoltăm tot pe banii noștri iar bugetarii, pensionarii și întreprinzătorii sunt ”sponsorizați” de UE.
În aceste condiții, ce părere aveți, specialiștii de la Bruxelles or fi fraieri, nu se prind și se vor înghesui să ne dea bani nerambursabili pe mai departe, să facem noi deficite de 3% sau cam pe acolo (unde merge mia, merge și suta) ?”
http://cursdeguvernare.ro/vivisectie-pe-deficitul-bugetar-cum-ne-imprumutam-ca-sa-putem-contribui-la-sumele-pe-care-nu-le-putem-cheltui.html

Acest guvern anunță creșterea sumelor alocate pentru sănătate, educație și investiții, dar cel puțin la investiții creșterea de la 4,7% PIB la 5,1% PIB e o creștere doar față de proiectul de buget al fostului ministru de finanțe; cum în bugetul anului 2015 au fost alocați (și necheltuiți) 6,4% PIB, rezultă că investițiile scad mult (evident din moment ce bugetul execută simultan și reduceri de taxe și creștere de cheltuieli salariale).

http://cursdeguvernare.ro/primele-cifre-oficiale-ale-bugetului-pentru-2016.html

Suntem pe podiumul criteriilor de stabilitate macroeconomică, dar aceste cifre sunt o fotografie de moment și sunt înșelătoare.
http://cursdeguvernare.ro/oficial-ne-merge-bine-romania-pe-podiumul-european-la-stabilitate-macroeconomica-cum-folosim-aceasta-situatie.html

Analistul economic Cristian Grosu propune un plan pe 10 pe care guvernul actual ar putea să-l creienoze și chiar să-l înceapă.
Planul începe cu câteva ”adevăruri cheie” cum ar fi:
”Adevărurile cheie :
1. Dezvoltarea României Nu are cum să țină pasul cu spectaculoasă creștere economică.
Cei 3,5 sau 4 sau 4,5% (suntem campionii Europei) creștere cât înregistrăm în ultima vreme și cât se anunță pentru următorii 2 ani Nu se văd nici în buget și nici în dezvoltarea societății. Ba, e chiar invers – niște exemple foarte vizibile : cu cât crește PIB-ul, parcă cu atât merg mai încet și construcția de infrastructură, și formarea forței de muncă calificate, și simplificarea/digitalizarea administrației.”
Nu există nicio șansă ca o creștere a PIB să se vadă în dezvoltare : 60% din cifra de afaceri din economie e produsă de capital extern, banii produși de acesta se întorc acolo unde le e locul (în țările de origine) iar României îi rămâne așa : salariile (cu taxele aferente) mici, și impozitele pe profituri (și mai mici).
2- Al doilea adevăr cheie: România se află în competiție cu celelalte state UE din punct de vedere al structurii economice, lucru care se va vedea, în cele din urmă, în indicatorii de convergență.
Dacă un guvern cu mandat de un an Nu poate face strategii pe care să și le implementeze, poate face măcar un plan a cărui implementare să fie securizată pentru următorii 10 ani. Altfel, a pierde un an când toată lumea din jur aleargă după banii cu care să-și crească PIB-ul potențial pentru următorul e crimă curată.
Împortant : nu trebuie inventată apa caldă. Statul trebuie să plece, în acest plan, de la 2 premise :
a- economia se va mișca singură într-un capitalism sănătos, dacă statul nu o blochează și-i pune la dispoziție : 1) infrastructura și logistica de dezvoltare 2) echilibrul macroeconomic care să-i asigure contextul favorabil de dezvoltare și previzibilitatea fiscalității.
b- statul are gândit un sistem de politici economice care să modeleze economia în direcția potențialului și, mai ales, a ”vocației” sale în contextul extern. Iar aici o să ajungem, mai jos, la capitalul autohton.
Economia privată :
1- Producția
Singurul beneficiu pe care-l poate trage România dintr-unul din cele mai relaxate sisteme fiscale este crearea unui set de politici economice axate pe producție.
Stimularea producției autohtone este disperat de stringentă : banii lăsați în piață prin relaxare fiscală și prin mărire de salarii se vor duce pe importuri (cu toate dezavantajele care decurg de aici) căci producția autohtonă e mică și, mai ales, inadecvată.
Azi, 3 decembrie 2015, România încă plătește (concret și cu dobânzi) consecințele acelei politici decise în 2008.
Sperăm ca astăzi măcar un tehnocrat să înțeleagă și contextul și mecanismul.
2- IMM-urile.
Dincolo de faptul că nu există politici economice (ba chiar și fiscale) care să modeleze acest segment care angajează 65% din forța de muncă a României către necesitățile interne și către sectoare cu valoare adăugată mare, un lucru e cert : scăderea clasei de mijloc a României se face într-un trend mai accelerat decât are loc pe plan mondial.
Or, asta e baza – dar în România e baza proastă. Sunt cele mai vulnerabile entități din economie, IMM-urile sunt primele către care se îndreaptă instituțiile statului când au de luat ceva: suprareglementare, abuzuri ale administrației, abuzuri ale instituțiilor care adună bani la buget, etc etc.
3- Capitalul autohton: politici specifice – 
NU discriminatorii pozitiv, căci asta ar fi o politică antieconomică: dar măcar tratament egal cu cel aplicat capitalului extern.
4- Politici specifice pentru entitățile de Cercetare stat-privat, facilități și stimulare pentru industriile cu valoare adăugată mare – pentru industriile creative.
Suntem singura țară din UE la care cheltuielile cu Cercetarea scad an de an, constant, și în valoare absolută și în procent din PIB, și pe orizontală și pe verticală.
Lista de priorități:
”1- Un plan pe 10 ani nu poate să nu prevadă, cu dată a începerii construcției și dată a dării în folosință, 3 elemente cheie de infrastructură :
- Finalizarea unei autostrăzi Constanța-Ungaria , cu elementul său prioritar Pitești-Sibiu.
Avantajul comparativ imens pe care-l are România prin Marea Neagră către Est este compromis total prin lipsa infrastructurii rutiere între Constanța și Europa.
- O autostradă (cu dată de începere și termen de finalizare concrete) între Transilvania și Moldova. Nu există absolut nicio șansă de ridicare la convergență reală a Moldovei fără această autostradă.
- Un plan strategic pentru CFR: e singura entitate de infrastructură mai proastă decât cea rutieră. România nu-și permite zecile de miliarde de euro pentru aducerea căilor ferate la o performanță de minimală.
Important : Chestiunea infrastructurii românești e atât de gravă, încât ea produce prejudicii mai mari decât orice altă agresiune sau amenințare la adresa României – în plus, ea rupe economia României în bucăți de necompatibilizat și accentuează divergența internă.
2- România Nu mai are forță de muncă calificată pe măsura cererii din piață și pe măsura potențialului.
Planul ar trebui să conțină un set de măsuri punctuale de rebranșare a sistemului de Educație la Piața muncii – fie ea medie sau înalt calificată.
3- Vorbă multă (și Nu fără rost) pe calitatea administrației și pe problemele pe care administrația le pune pe mediul de afaceri și pe cetățean.
Planul ? Să lăsăm să vorbească calculatorul, nu un funcționar corupt sau numit politic pentru corupția sprijinitorilor săi.
4- Administrația ”administrației” : limitarea corupției, a politizării
5- Sănătatea – cu bugete și mecanisme de cheltuire orientate spre BENEFICIAR : Pacientul.
Planul ar trebui să prevadă 3 lucruri :
a- Obligativitatea construirii unei baze de date medicale 
b- Punerea la punct a unui sistem foarte concret de prevenție, în paralel cu sistemele (private sau de stat) de asigurări
c- introducerea managementului bazat pe performanță în spitale – cu criterii foarte concrete de selecție 
6- Agricultura. Planul ar trebui să cuprindă 3 puncte concrete, cu termene, asumări, responasbulități și tot tacâmul :
a- cadastrul: nu se pot înființa exploatații agricole de anvergură pentru că o treime (O TREIME) din fermele europene sunt în România.
b- Irigațiile prin fondurile europene
c- Crearea, legiferarea și optimizarea unui sistem de achiziție și de colectare a produselor agricole în mediul rural 
7- Cultura.
8- Finanțarea tuturor planurilor 
9- Aderarea neapărată la euro
10- Prioritatea: pe investiții. 
Așa cum arată anii 2014 și 2015, România s-a împrumutat pentru mâncare. Ba, dacă ne uităm unde s-au dus banii pe privatizări și listări la bursă ale supercompaniilor din Energie, chiar a vândut din casă pentru mâncare.
Introducerea în legislație a alocărilor pentru investițiile strategice pe un procent fix din buget sau din PIB.
Ar fi o realizare excepțională legarea creșterii economice (fie și în mod indirect) de cheltuiala cu factor de multiplicare: abia apoi politicile electorale.”

http://cursdeguvernare.ro/cristian-grosu-planul-cum-ar-putea-guvernul-cilos-sa-nu-rateze-un-an-pentru-romania.html

miercuri, 18 noiembrie 2015

Ciclistul mioritic




O lecție de ciclism sau creșterea pro-ciclică.
Mulți vor fi văzut o cursă de ciclism, mai ales în Turul Franței. Evoluția din ultimul an a guvernării mă duce cu gândul la o cursă de ciclism. Acolo există un traseu, iar fiecare etapă poate avea porțiuni de plat, coborâre sau ascensiune. De regulă, marii cicliști își conservă energii pentru zonele mai grele ale cursei, pentru ascensiuni ce fac diferența. Niciun câștigător al cursei nu a reușit victoria în curse plate ci în etapele de munte (de cățărare) și cele individuale de contratimp. În ultimul an, Banca Națională a României a redus rata dobânzilor inter-bancare, alimentând piața cu bani și stimulând consumul (căci dacă dobânzile la depozite bancare devin mici, atunci deponenții investesc în active imobiliare sau pur și simplu cumpără bunuri de consum). Guvernul ce a făcut? Nu s-a lăsat mai prejos și a redus taxele pe consum (TVA). Prin urmare, ciclistul român își mănâncă hrana din sac și accelerează pe panta de coborâre, de parcă cursa s-ar termina rapid întrun finiș și speră că nicio ascensiune să nu-i apară în cale. Dar viața economică ca și cursa, are coborâșuri și urcușuri (sau cicluri economice), iar ascensiunea va apare curând în fața nostra și ciclistul va fi complet nepregătit: și secătuit de energii și fără rezerve în sac. Ghinion sau soarta, va spune ciclistul roman.
Din bilanțul fostului ministru de finanțe, reiese că bugetul anului 2016 va fi construit cu un MTO de 2,73% PIB.  Iar pentru anii următori avem un MTO similar de mare: 2,88%PIB in 2017, 2,74%PIB în 2018 și 2%PIB în 2019. Eugen Rădulescu, directorul Direcției Stabilitate Financiară din BNR, spune că România nu-și permite un deficit structural mai mare cu 1-1,5-2% PIB mai mare decât cel negociat (1% PIB este MTO - deficitul structural negociat, dublu față de cel al altor state europene).  Și asta doar un an de zile, nu mai mult.
Deficitul bugetar de maxim 3% PIB este pentru situații excepționale, iar nivelul critic pentru datoria publică a României este de 45% PIB (asta spusă ca un duș rece pentru cei care se uită la datorii publice mai mari ale altor țări europene sau la nivelul recomandat de UE de 60% PIB datorie publică).
http://cursdeguvernare.ro/eugen-radulescu-bnr-daca-mto-este-depasit-cu-unul-sau-maxim-doua-procente-nu-e-o-catastrofa-dar-nu-mai-mult-e-un-an.html

Și cu ce rămânem la final? Infrastructura necesară am amânat-o, căci autostrăzile, spitalele și școlile nu sunt prioritare decât pe hârtie. Anul acesta am avut un minus de kilometri de autostrada inaugurați , fapt de cartea recordurilor. Iar pentru 2016, prin proiectul de buget lăsat moștenire de fostul guvern, banii alocați pentru investiții se va mai reduce cu încă 30%! (Cheltuielile de investiții se vor reduce anul viitor la 4,5% din PIB, de la 6,4% în acest an, iar pentru anii următori sunt prevăzute niveluri de 4,3% în 2017, 4,9% în 2018 şi 4,7% în 2019.) Prin urmare, avem un viitor "măreț", iar decalajele de dezvoltare vor creste între regiuni diferite ale României, regiunile la care nu ajunge nicio autostradă fiind condamnate la sărăcie și subdezvoltare. Pentru că autostrăzile sunt vene ale economiei, cum spunea un investitor privat; acolo unde sângele nu ajunge, locurile de muncă sunt puține și slab plătite.
http://cursdeguvernare.ro/varianta-teodorovici-ponta-a-bugetului-2016-investitiile-scad-si-mai-mult-decat-in-acest-an-veniturile-scad-cu-28pp-deficit-de-295-pe-o-crestere-economica-de-41.html

marți, 17 noiembrie 2015

Bilanț și proiect




Bilanțul unei guvernări și proiectul alteia, fie ea și de timp limitat (un an de zile).

Plusuri și minusuri ale guvernării Ponta.
Plusuri:
- creșterea economică (pe un plus de optimist economic, exacerbat spre nesustenabilitate)
- creșterea absorbției fondurilor europene (cârcotașii spun că pe proiecte semnate de precedenții guvernanți, alții zic că pe proiecte copy-paste, o modă evidentă a guvernării acesteia)
- creșterea nivelului de trai
- creșterea pe final de mandat a gradului de încasare a taxelor
- reducerea taxelor pe consum și contribuții sociale (ultimul an)
Minusuri:
- creșterea datoriei publice
- prăbușirea investițiilor publice
- creșterea taxelor (acciza suplimentară, taxa pe infrastructură, etc.)
Guvernarea a debutat cu creșterea deficitului bugetar, pe cheltuirea în scopuri sociale a unei părți din buffer și a împrumuturilor (cca 11 miliarde euro). Apoi a adăugat taxe noi pentru infrastructură (acciza suplimentară, taxa pe infrastructură, etc.) dar a abandonat planurile din mers și a redus drastic fondurile alocate infrastructurii atât de necesare (autostrăzi, școli, spitale). Și uite așa s-a creat excedent care a permis reduceri de taxe pe consum (TVA). Și totuși, cifrele frumoase ascund pericole majore, mai ales începând cu 2017, despre am mai scris și demonstrat. Numai că Ponta ca și Tăriceanu au plecat de guvernare înainte e a-i atinge efectele măsurilor luate. Doar că nota de plată va veni negreșit, un alt guvern o va deconta politic, iar noi cetățenii o vom deconta economic.


Un nou guvern, unul de tehnocrați își începe mandatul. Acesta a apărut din dorința străzii, dar nu e ușor să ai un guvern funcțional cu încropeală de oameni și program și fără susținere certă în parlament.
Programul e o însăilare de principii, dorințe, unele ce nu pot fi puse în practică de un guvern care va trebui să-și negocieze politic fiecare vot din parlament, cu compromisurile de rigoare. Și guvernul dacă vrea să-și manifeste opțiunile sale, eventual pe ale străzii, acestea vor intra în contradicție cu opțiunile partidelor și ale grupurilor de interese afiliate acestora.
Sunt multe observații de formulat. De exemplu, capitolul dezvoltare și investiții e interzis de starea bugetului, căci banii trebuie drămuiți bine ca să facă față tuturor cheltuielilor deja antamate. Se vorbește de reindustrializare și de dezvoltarea agriculturii, dar piețele s-au pierdut și nu există capital pentru a reveni pe piață, plus că multe întreprinderi nu mai aveau oricum viitor.

Oricum ar fi, cert este că acest guvern merge pe sârmă, iar dacă va bate vântul sau cineva (politic) va zgâlțâi sârma, atunci parcursul limitat din start se va sfârși brusc. 

https://logec.ro/despre-programul-de-guvernare-numai-de-bine/
http://www.biziday.ro/2015/11/16/regretam-dar-nu-asa-arata-un-program-de-guvernare-tehnocrat/

vineri, 6 noiembrie 2015

Pilotaj extrem




Un guvern a plecat și când va veni un altul vom afla efectele rămase în urma sa. Guvernarea aproape la limită precum a unui șofer teribilist a fost apreciată de unii și criticată de alții. Unii s-au mulțumit cu rezultatele de azi, alții (mult mai puțini) s-au întrebat cu ce preș și cu ce pericole. Și dacă încă mașina nu a ajuns în șanț e pentru că și norocul, conjunctura ne-a surâs. Și totuși, mașina are pasageri, e un ditamai autobuzul, iar pilotul acestuia ar trebui să fie responsabil pentru toți pasagerii lui.
Comisia Europeană și Consiliul Fiscal apreciază că deficitul structural (MTO) va ajunge la 4%PIB în 2017 când stabilitatea datoriei publice este asigurată la maxim 2%PIB.
Și analiza nu cuprinde ultimele măsuri luate după 22 octombrie 2015. Viitorul economic sună sumbru, iar toate aceste măsuri nu au scăpat guvernul de furia populară și nici nu conferă partidului de guvernământ victoria în alegerile de anul viitor.
Ionuț Dumitru recomandă prudență guvernului viitor și afirmă că “În perioade de creştere, o poziţionare puternic prociclică nu este recomandată. Creşterea deficitului în vreme de expansiune duce la o deteriorare a finanţelor publice care ne vulnerabilizează foarte tare pentru perioadele viitoare de recesiune“.
Analistul financiar Aurelian Dochia afirmă un lucru similar: “Se pare că decidenţii politici au hotărât că merită să îşi asume acest nivel al deficitului astfel încât să poată să afişeze anul viitor, an electoral, o creştere economică de 4% din PIB: Călcăm strâmb ca să avem această creştere economică. Guvernul Ponta nu va mai fi cel care răspunde de consecinţe“.
Din analizele realizate de Banca Naţională reiese că pragul critic al datoriei publice variază, în cazul României, între 40 şi 45 la sută din PIB. Depăşirea acestui prag creşte probabilitatea de recesiune la peste 50%. Cum nu am construit autostrăzi, școli sau spitale, nici nu vom putea spune că a meritat!

http://cursdeguvernare.ro/comisia-romania-se-indreapta-spre-deficit-structural-de-4-ionut-dumitru-ramanem-fara-munitie-in-vremuri-grele.html

PS. Pilotajul extrem continuă în Parlament. Și explozia bugetului nu mai are răbdare până în 2017, ci chiar anul viitor. Romania a depășit de mult timp anvelopa salarială deși există o lege 182/2014 care limitează anvelopa la 6,8% PIB pentru 2015 și 6,6% PIB pentru 2016. La jumătatea anului 2015 România atinsese deja 3.6 PIB, deci anul îl încheiem pe la 7.,3-7,4 lejer. Iar anul viitor ne ducem spre 8,0% PIB. Ne încălcăm propria lege, dar ce contează! Azi bairam, mâine înmormântare, asta e deviza politicianului iresponsabil! Nimic nou sub soarele patriei, filmul nefericit rulează iar! Cu alți actori, un remake nedorit. Iar deficitul va ajunge la 4% PIB, un deficit fără investițiile publice mereu amânate în ultimii ani, dar imperios necesare.
Vrem să trăim mai bine în 2016, dar o facem pe spatele viitorului, crede și argumentează analistul Marin Pană.
Avem excedent a trâmbițat guvernul și cheltuim repede banii pe măsuri electorale deși nu există studiu de impact, deși excedentul conjunctural nu se poate reproduce și anii următori, dar mai ales tocăm banii pentru a agață de gâtul guvernului tehnocrat ce se prefigurează un bolovan imens, aproape insurmontabil. Și după cum se vede clar în grafic, nu din încasări provine excedentul ci din nerealizarea cheltuielilor, adică a investițiilor. Și de ce ar fi fost ele realizate? După guvernul demisionar să avem autostrăzi, școli și spitale nu e o urgență, pot să mai aștepte mulți, mulți ani.
http://cursdeguvernare.ro/psd-pune-un-supliment-de-12-deficit-in-bagajul-guvernului-ciolos-sansa-guvernului-demisionar-este-ca-nu-trebuie-sa-faca-bugetul.html
http://cursdeguvernare.ro/cristian-grosu-teoria-celor-200-000-noul-guvern-si-provocarea-lui-neobisnuita.html
http://cursdeguvernare.ro/desteapta-te-romane-pura-aritmetica-cum-traim-mai-bine-in-2016-decat-in-2015-pe-banii-din-2017-incolo.html
http://cursdeguvernare.ro/deficientele-cronice-ale-bugetului-ce-si-a-propus-si-ce-a-realizat-in-realitate-guvernul-in-primele-noua-luni-din-2015.html

joi, 29 octombrie 2015

Două Românii




Lumea se dezvoltă cu viteze tot mai mari, iar pentru asta e nevoie de infrastructură care să faciliteze circulația bunurilor și serviciilor. Despre proasta gestionare a dezvoltării infrastructurii și mai recent clara indiferență am mai scris. Mulți nu înțeleg că infrastructura este esențială în dezvoltarea unei țări. Există zone ale României (câteva județe din Ardeal conectate la rețeaua europeană de autostrăzi și caz special capitala) în care nivelul investițiilor este ridicat, în care problema locurilor de muncă este una a cererii, adică nu există muncitori suficienți pentru oferta de locuri de muncă, locuri de muncă mult mai bine plătite decât în restul țării, în cealaltă Românie, una care pare condamnată la sărăcie și dependență guvernamentală (la o creștere de venituri prin măriri sectoriale de salarii sau la o reducere de taxe).
Să te lauzi cu excedent dar să închei anul cu minus la numărul de kilometri de autostradă, asta e cel mai jalnic paradox posibil. Și excedentul se va topi imediat în gurile flămânde ale administrației locale care are nevoie de muniție electorală.
Să discuți și să negociezi apoi luni de zile pe codul fiscal, ca mai apoi guvernul cu pixul să-l schimbe din înainte de a se aplica, asta nu poate decât dovadă de neprofesionalism, de conducere haotică Impactul calculat este de 0,3% PIB. Și acesta e doar începutul, guvernanții nu se pot opri să facă asemenea mișcări în ani normali de guvernare, darămite în ani electorali. Și cu cât e mai șifonată imaginea guvernanților cu atât crește apetența spre măsuri populiste.
Infrastructura rutieră este cum este, iar cea feroviară e praf. Și suntem defazați față de Europa nu numai în fapte cât și-n intențiile viitoare. Astfel, Europa preconizează creșterea transportului feroviar de mărfuri și persoane, iar noi procedăm în continuare invers.
Ultimii trei de guvernare au adus creștere economică și o creștere a nivelului de trai. Secretele acestor performanțe sunt împrumuturi externe (cca 11 miliarde de euro), reducerea investițiilor publice, o rată superioară a accesării fondurilor europene și taxe noi. În ultimul an s-a accentuat reducerea investițiilor publice și de la supra-taxare s-a trecut la reduceri agresive de taxe.
Reducerea investițiilor publice a permis încadrarea în deficit, reduceri de taxe, ceea ce libertarienii aplaudă. Numai că modelul economic actual nu conduce la dezvoltare afirmă Valentin Lazea, economistul șef al BNR: ”Niciodată, în nicio ţară creşterea economică sustenabilă nu a fost obţinută prin relaxarea politicilor monetare şi fiscale. Aceste relaxări, monetare şi fiscale, sunt destinate doar să cumpere timp pentru politicieni ca aceştia să poată implementa reforme structurale.”
Un guvern socialist aplică un stat mai minimal, un stat care nu mai construiește autostrăzi, spitale și școli. Din acest punct de vedere, reducerea taxelor e justificată, statul oferă mult mai puțin cetățenilor ei. Numai că amânarea investițiilor în infrastructură nu rezolvă nimic, mediul privat nu va înlocui statul iar infrastructură tot va trebui construită. Între timp excedentele s-au transformat în cheltuieli permanente și e nevoie de creșteri economice superioare care să permită realizarea infrastructurii.
Editorialistul Iulian Anghel în www.zf.ro se întreabă dacă nu există cumva o schismă între oamenii de afaceri și economiști, între viziunea pe termen scurt și viziunea pe termen mediu și lung.
După cum spune redactorul economic Marin Pană, România execută un viraj fiscal forțat la limita derapajului, un viraj fără marjă de siguranță.
De ce nu ne face direct UE infrastructura? Că e evident faptul că Ministerul Transporturilor și CNADR-ul nu poate, nu vrea, nu știe.
Să ne grăbim un pic până o altă recesiune economică ne va găsi iar nepregătiți, așa cum iarna ne suprinde de fiecare dată!

http://cursdeguvernare.ro/e-drept-ca-nu-avem-autostrazi-dar-macar-infrastructura-feroviara-e-praf-planul-european-si-masterplanul-romanesc-doua-lumi-paralele.html
http://cursdeguvernare.ro/9-economisti-de-la-mediul-de-afaceri-la-macroeconomie-si-retur.html
http://www.zf.ro/opinii/inca-o-schisma-de-data-aceasta-a-economistilor-si-a-oamenilor-de-afaceri-14867039
http://cursdeguvernare.ro/virajul-fiscal-fortat-la-limita-de-derapaj.html
http://www.zf.ro/eveniment/sunt-banii-vostri-sunt-companiile-voastre-de-ce-sa-nu-faceti-direct-soselele-14867337
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante-20543145-the-telegraph-alta-recesiune-contureaza-singura-intrebare-nu-daca-cand-avea-loc.htm
http://www.profit.ro/stiri/economie/dumitru-consiliul-fiscal-oamenii-nu-vor-dori-sa-contribuie-la-buget-cat-timp-nu-vad-eficienta-cheltuielilor-publice-14470824

miercuri, 21 octombrie 2015

Excedentul subdezvoltării




Avem excedent se clamează des și cifrele susțin asta. Dar analizând capitolele din buget se vede clar că excedentul provine din neefectuarea investițiilor publice, naționale și locale.
În pofida declarațiilor guvernamentale, au scăzut încasările din CAS, din TVA, au crescut sumele de la bugetul de stat alocate sistemului de pensii. Și s-au majorat cheltuielile salariale și presiunea pe acest capitol crește (fie pusă de politic prin proiectul Legii salarizării unitare, fie de sindicate sau grupuri sociale adunate pe rețele de socializare).
Analistul Iulian Anghel în www.zf.ro trage concluzia potrivită situației bugetului: ”Este uşor, în condiţiile de mai sus, să susţii: Avem bani! Avem creştere economică! Avem excedent! Aşa că mărim salariile! E bine că se măresc. Dar e ca şi cum guvernul îşi zugrăveşte dormitorul şi îşi cumpără mobilă nouă, dar uită că stă într-o casă fără acoperiş.”
Poate că deviza guvernului este următoarea: decât autostrăzi pe minus mai bine bani în buzunare!
Și presiunile pe buget în anii viitori vor crește arată analistul Marin Pană: ”obligațiile de plată ale statului vor crește cu aproape 50% între 2017 și 2019 și vor reveni peste nivelul din 2012. Numai că, de data aceasta, banii se vor contabiliza nu în bilanțul BNR, care interesează mai puțin publicul larg, ci la bugetul general consolidat, unde vor îngusta considerabil spațiul pentru pensii și salarii ale bugetarilor.”
La rectificarea bugetară guvernul taie banii necheltuiți la infrastructură (fie de la capitolul cheltuieli de capital, fie de la proiecte europene) și îi dirijează spre administrațiile locale.
Opinia lui Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal este consecvent critică: ”Cu toate acestea, cheltuielile de investiții publice au scăzut continuu în ultimii ani, urmând să atingă probabil în 2015 minimul ultimilor 10 ani în termeni de procent din PIB. În acest context, reducerea cheltuielilor de investiții, neînsoțită de o îmbunatățire semnificativă de eficiență, pentru a acoperi reducerile de taxe și creșterile de cheltuieli salariale în sectorul bugetar este contraproductivă și va avea efecte nefavorabile pe termen mediu asupra creșterii economice potențiale a economiei. În plus, reducerea investițiilor nu poate fi decât o amânare a acestora, necesitatea efectuării acestora la o dată ulterioară fiind de natură să pună presiune pe buget pe termen mediu și lung.”

http://www.zf.ro/opinii/guvernul-isi-zugraveste-dormitorul-dar-uita-ca-sta-intr-o-casa-fara-acoperis-14857317
http://cursdeguvernare.ro/datoria-publica-evolutia-in-urmatorii-ani-si-consecintele.html
http://cursdeguvernare.ro/rectificarea-bugetara-deficitul-se-mentine-la-185-din-pib-banii-de-la-infrastructura-sunt-mutati-la-administratiile-locale-care-au-dus-greul-economiilor-la-buget.html
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-20524664-consiliul-fiscal-cresterea-salariilor-reducerea-taxe-impozite-duc-2016-deficitul-limita-3-din-pib-concomitent-devierea-semnificativa-tinta-1-deficit-structural.htm