Acciza pe prostie

Banii din acciză merg la bugetul mare; nu există un fond special. Bugetul pentru drumuri/autostrăzi e același precum cel de anul trecut; bugetul ministerului dezvoltării este dublu față de anul trecut. Consecință logică: primarii și consiliile județene vor primi bani masiv pentru mici proiecte locale: podețe, canalizări, drumuri comunale, etc. Cu autostrăzile rămânem tot pe unde suntem, în pași de melc sau chiar de rac spre magnific viitor! Și mai suntem și tigri ai prețurilor la combustibili! (vezi aici)

Dacă nu o fi "porumbelul" ministrului de finanțe cu destinația socială (salarii și pensii) adevărul gol, nefardat. Ar fi cu adevărat grav, pentru o economie încă șubredă.

UPDATE
Premierul amestecă merele cu perele (aici). NU guvernul face prețul petrolului; influența în preț o are guvernul prin taxe și accize. Ori când au crescut petroliștii prețul, accizele au scăzut (nu foarte mult, e adevărat); acum prețul crește artificial prin acciza suplimentară și modificarea calculului accizei. Conjunctura economică ar fi fost de scădere a prețurilor. Influenta la preț a dat-o guvernul Boc prin creșterea TVA.

Certificatele verzi sau tehnica manipulării

50% din prețul energiei ar fi groaznic, ar cădea guvernul instant ca în Bulgaria. Dar în fapt e 50% din  partea cu certificatele verzi. Păi la o factură de consumator casnic de 60 lei, partea de certificate e de 3 lei. Deci 50% nu înseamnă 30 lei ci doar 1 leu și 50 de bani! Adică de 20 de ori mai puțin! Ce înseamnă manipularea asta!

Pe de altă parte miza ar fi alta. Mai puține certificate verzi (adică energie verde) înseamnă mai multă energie convențională, mai exact energie nucleară, iar guvernul deja a antamat investitori chinezi pentru centralale nucleare (vezi aici)

Dincolo de interese și manipulări electorale, rămâne întrebarea ce ne dorim: energie verde sau mai degrabă convențională (inclusiv nucleară). Europa începe să renunțe la energia nucleară, noi cred că nici nu putem și nici nu dorim. 

Creștere PIB, ISD și economia reală

Valuri de rezultate super-pozitive prezentate festivist-propangadistic!
A crescut PIB-ul record cu 3,5%!

Au crescut investițiile străine directe (ISD) la un maxim al ultimelor 4 ani!

Ce ascund aceste date? Care e legătura cu economia reală? De ce dacă economia merge tot mai bine, este nevoie de taxe suplimentare și de mărirea altora deja existente?

Creșterea PIB-ului are două explicații:

• un foarte bun an agricol (meritul eternului ministru al agriculturii în varianta lui teologică);
• creșterea cheltuielilor publice 

Cum anul acesta e foarte posibil ca agricultura să nu beneficieze de aceleași condiții climatice, anul 2014 va avea minus la acest capitol.

Iar creșterea cheltuielilor publice s-a manifestat prin creșteri cheltuieli de personal (salarii, pensii) și la capitolul de consumabile. Consumul privat a stagnat, investițiile asemenea, deci nu s-a făcut nimic care să ducă economia înainte și care să facă creșterea durabilă. Iar creșterea cheltuielilor s-a făcut din datorii publice (de ce nu crescut oare foarte mult PIB-ul în 2009 cu tot creditul uriaș de la troică? pentru că banii în majoritatea lor au stat la BNR pentru a controla cursul de schimb; dacă ei erau convertiți în salarii și pensii, am fi avut o creștere de PIB spectaculos).

Explicații pe larg aici; aici; aici.

A crescut surprinzător și ISD, deși se estima o scădere. Și aici se pare că e vorba de împrumuturi intra-group, de la sucursale mamă către filialele din România.

Alte semne ciudate despre evoluția economică:

PIB-ul crește, dar scade consumul de energie!

PIB-ul crește, dar stagnează creditarea!Să fie vorba de statistici artificiale? Sau economia subterană (mereu în creștere în ultimii 20 de ani) împinge PIB-ul în sus? Detalii aici.

Orice creștere economică trebuie făcută pe baze solide, sustenabile, în ritmuri continui.

Creșterea economică ar trebui să conducă la încasări suplimentare care să permită relaxarea fiscală. Creștere economică și suprataxare sunt termeni contradictorii. Propaganda socialistă ne spune că ne va fi mai bine cu taxe mai multe și mai mari. Și dacă nu e așa, doar vina evazioniștilor e. Total fals. Evaziunea sau economia subterană sunt un lucru necesar care țin lucrurile în viață, căci suprataxarea înseamnă faliment.

Anul pomenilor

De tot felul de pomeni posibile. 

La propriu, accident în care statul e criminal cel puțin prin lipsa de reacție și coordonare. 

Pomană socială, eliberarea infractorilor, hoți și criminali, înainte de termen prin noile coduri, plus inchiderea curând a dosarelor de pe rol. 

Și de ultimă oră și o pomană economică pentru cei cu credite la bănci. 

De unde are guvernul ăsta 1 miliard de euro anul acesta? Nu cumva din acciza pe carburanți și celelalte taxe noi introduse sau mărite? Păi, parcă banii aia erau pentru autostrăzi, pentru infrastructură rutieră, nu? Ooops! Sau poate n-a fost vorba niciun moment de așa ceva! 

De capitalism și de reguli de piață liberă nu mai e vorba, e socialism fără emblemă. De democrație și stat de drept, nu e cazul, se vede de departe. Suntem din toate punctele de vedere tot mai departe de Europa, de reguli democratice, de capitalism competitiv, etc. Și e abia început de februarie, sacul pomenilor e abia la început!

P.S. Impactul bugetar nu ar fi atât de mare conform unor calcule (vezi aici), dar va fi tare speculat electoral.

Suprataxe!

Vine un an electoral. Și guvernanții au nevoie de bani pentru a face "binefaceri" electorale. Cum aceștia nu au venit în mod natural e nevoie de taxe mărite sau noi introduse.

Cum puteau veni acești bani în mod natural? Din încasări mai mari, din creștere economică sau din economii ale cheltuielilor. Dar asta nu s-a întâmplat. De ce? Din cauze multiple: încasările previzionate au fost prea optimiste; taxele colectate nu au ținut ritmul cheltuielilor.

Cum guvernanții trebuie să se prezinte în alegeri cu chestiuni concrete și nu cu cifre, e nevoie de măsuri. Și care sunt măsurile care au impact la categoriile sociale defavorizate? Mereu aceleași: creșterea pensiilor (prin indexarea cu inflația), creșterea salariului minim. În plus o promisiune pentru semestrul II, dacă sunt condiții (!), scăderea CAS cu 5%.

Creșterea pensiilor e o aplicare a legii. Și cum se știe, deși discutabil, practica curentă, inclusiv europeană, este că pensiile sunt un bun câștigat și ele nu pot scădea deși poate exista scădere economică. 

Creșterea salariului minim e o măsură tot populistă. Salariul minim e o măsură socialistă, una care creează somaj sau muncă la negru în domeniul privat. Eliminarea salariului minim ar creea sau aduce la lumină multe locuri de muncă și ar ajuta cu adevărat mediul economic. Exemple sunt multe în Europa.  

CAS este o măsură bună, dar pusă sub semnul condiționalității.

Să revenim la taxe. 

Deja guvernul a tot introdus taxe de când s-a instalat. Și altele urmează să intre în vigoare de la 1 ianuarie (forfetarul; 3% pe cifra de afaceri la micro-intreprinderi, etc.).

Vreți infrastructura rutieră? Plătiți! De parcă n-am fi plătit în ultimii 23 de ani. De parcă n-ar există o ro-vignetă, taxa specială pentru așa ceva. Cum acciza ar fi trebuit să scadă la combustibil, deoarece cursul e mai jos decât anul trecut, guvernul anunță o inovație cu indexarea cu inflația. O tehnică care se pare încalcă o directivă europeană.  Și mai completează cu o suprataxă care poate fi vulnerabilă constituțional (adică se plătește același lucru de mai multe ori).

Taxe pe stâlpi și alte construcții speciale, care se vor răsfrânge împreună cu carburanții în prețul gazelor sau curentului electric (care oricum aveau un calendar propriu de liberalizare, deci de creștere!).

Mai puteți duce? Hai la taxe! Mai multe, mai mari!

Un cost aproximativ al acestor majorări de taxe este echivalentul creșterii TVA de la 24 la 25% (vezi aici).

Și despre iluzia că vom avea autostrăzi, un calcul simplu arată că banii proveniți din supra-taxarea carburanților sunt exact cam ce-a prevăzut guvernul să arunce electoral în anul ce vine.

De s-ar fura mai puțin, măcar pe jumătate, guvernul ar sta pe un munte de bani. Și-ar permite să reducă taxele, ar scădea mult evaziunea fiscală și multe s-ar putea face cu adevărat! Dar sunt vise deșarte!

Cauză și efect

Avem un guvern socialist. De fapt, toate guvernele post-decembriste au fost socialiste. Un guvern care de când a preluat guvernarea, a mărit/introdus taxe și a direcționat banii electoral. E socialism curat, care ține până se rupe elasticul sau până explodează mămăliga. Se discută mult despre evaziune, dar nu se arată de ce există evaziune și de nivelul ei este atât de ridicat. Evaziunea nu există, neapărat, din lăcomie, din cauze de genă națională sau din cauză de ineficiență administrativă de a colecta taxe și impozite. Nu, evaziunea e cauzată de supra-impozitare. Supra-impozitarea e generată de sifonarea banului public și cheltuirea lui fără noimă economică. Un cerc vicios. Azi, cum necum încă bani sunt. Nu atât de multi câți și-ar dori guvernul, dar încă amână și costuri electorale negative și explozii sociale. Mai dezamăgit pare electoratul de răsucirea de 180 grade față de subiecte anterioare. Nemulțumirea față de guvernare încă e redusă. Și tocmai inversarea propagandistică a cauzei cu efectul, e manipulatorie și pune în oprobriul public pe evazioniștii cei răi care nu plătesc taxe către guvernul bine intenționat.