Pensii și rente

Că Sistemul Public de Pensii este un sistem piramidal, un Caritas, probabil că știu azi tot mai mulți oameni. Dar dimensiunile lui sunt șocante.

Am făcut câteva calcule orientative, nu foarte exacte, dar totuși destul de sugestive ca raport între pensiile simple și pensiile speciale. 

Se spune că sistemul public de pensii are la baza solidaritatea socială, adică salariații de azi plătesc pensiile pensionarilor de azi.

În calculele mele am luat în considerare pentru cele doua categorii nivelul salariilor (implicit al contribuțiilor la pensie), stagiul de cotizare, speranța de viață și cuantumul celor doua pensii (normală, respectiv specială) raportate la salariile fiecăruia în parte. Singurul aspect de care am făcut abstracție este inflația.

Pensionarii normali au 45 de ani de activitate, ies la pensie la 65 de ani și mai au speranța de viață de 75 ani; în acești 10 ani de pensie ei recuperează doar 44,44% din cât au contribuit, deci nici jumătate. Practic, fiecare pensionar ieșit la vârsta de 65 ani ar trebui să mai traiască 25 de ani pentru a recupera integral suma cu care a contribuit în întreaga lui activitate, deci trebuie să atingă vârsta de 90 ani.

Pensionarii speciali ies la pensie cam după 25 ani de activitate și au speranța de viață de 85 ani. Salariile acestora sunt de 2,5 ori mai mai mari decât media celorlalți lucrători, iar pensiile speciale de 6 ori mai mari decât salariile lor (uneori mai mici, dar alteori mai mari, 6 fiind o estimare medie). Prin urmare, pensionarii speciali primesc pensie o perioada de 45 ani, o sumă cumulată de 38,4 ori mai mare decât contribuția cumulata! Practic, contribuția reală la pensie este consumata după 12 luni și 2 săptămâni!

Sigur, sunt calcule orientative, dar demonstrația este neechivocă.

Cei cu salarii mici, cu ani mai mulți de muncă, cu speranța de viață mai mică susțin pe cei cu salarii mai mari, cu ani mai puțini de muncă și cu speranța de viață mai mare. Curat SOLIDARITATE SOCIALĂ!

Pensiile nu vin din cer, cineva produce banii care le susțin. Când unii iau mai mult (MULT MAI MULT!) decât au contribuit, banii le vin în detrimentul altora care primesc mai puțin decât merită și le mai vin din banii generațiilor viitoare (prin tăierea investițiilor publice).

Degringoladă

Mulți mai pleacă încă după fentă, deși au experiența ultimilor 30 de ani; totuși, mulți se lasă (se)duși de vorbele politicienilor.

Educația este prioritate. Execuția pe semestrul I a fost de 46%. Măsura: tăiere 1,03 miliarde lei.

Fondurile europene sunt prioritare, nu? Execuția pe semestrul I a fost de 18%. Măsura: iar tăiere, 681,9 milioane lei.

Transporturile sunt prioritare, nu? Execuția după semestrul I este de 28,5%. Măsura iar tăiere, 128,8 milioane lei.

Agricultura este prioritate, nu? Execuția pe semestrul I este de 34%. Măsura? Nici o surpriză, tot tăiere, 310,4 milioane lei.

Și exemplele pot continua. Nu contează ce se declamă, ce se votează în Parlament (autostrada Moldovei) sau se adoptă în CSAT (autostrada Ploiești-Brașov), etc. Banii nu se cheltuie pentru ceea ce se declară cu emfază.

Rectificarea, umflă PIB-ul din pix, dar cifrele nu ies și atunci apar taxe noi (pe tutun, băuturi răcoritoare, taxa bancară, etc.) și reduceri de cheltuieli (transport elevi, studenți, programul rechizite pentru copii, etc.).

https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-23299975-proiectul-rectificarii-bugetare-deficitul-bugetar-mentine-veniturile-cresc-optimist-3-75-miliarde-lei-iar-cheltuielile-speram-nu-urce-mai-mult-3-95-miliarde-lei.htm?fbclid=IwAR3-ivn4q0lsiUhNa2WR089AcJJpcyFaUxLYnN_Iyli-Rc-v3itccphe9vM

https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/deficitul-bugetar-a-ajuns-la-20-miliarde-de-lei-pentru-primele-6-luni-1-94-din-pib-19075360?source=biziday&fbclid=IwAR1egQY4ZX8p5-LWmfUbmsIamm8Ttt_b9XfLaHIBYdWS774tL4sUpJzBZJI

https://cursdeguvernare.ro/socoteala-pe-s1-minusul-de-20-de-miliarde-de-lei-la-jumatatea-anului-lasa-un-spatiu-de-doar-85-miliarde-lei-in-a-doua-jumatate-pentru-incadrarea-in-deficitul-bugetar-final.html?fbclid=IwAR1e8YgFCpTpDJ845pbhUk7cPkP_P2olHGNdDUvuiIPx4u_a4gMDm3ikBh0

https://psnews.ro/suma-tuturor-crizelor-301626/?fbclid=IwAR0_bZDUleDkzfCF-6MFgTk59ZSkXqsl_nQpnWY5L6J7m0OiMZ070uQsbrU

https://www.zf.ro/eveniment/economia-la-jumatatea-anului-2019-deficitul-bugetar-la-sase-luni-este-la-cel-mai-inalt-nivel-de-la-criza-incoace-finantele-pun-taxe-noi-dar-economistii-cred-ca-ele-nu-sunt-de-ajuns-18259858?fbclid=IwAR0_PVuM57yiKFGeeVd6qKHUvCnJ59_SogAdTIy7qGDMVxU47LzRegySQ14

Golgota si Fata Morgana

După ce a fost demonizat ca inamicul public nr. 1, guvernatorul șef al BNR este susținut de aceeași critici pentru încă un mandat. Se pare că toată campania a fost de fapt o invitație la negociere; iar acum negocierea a reușit. Ce a cedat Isărescu? Eu cred că, în primul rând, o politică monetară laxă (a se citi: turat la maxim tiparnița de bani). Coincidența cu legea pensiilor spune totul. Pe scurt, legea pensiilor nu se poate aplica fără tipărirea de bani. Iar inflația aferentă va mușca adânc din veniturile tuturor. Pentru o asemenea (capod)Operă, acești guvernanți ar trebui lăsați să o aplice până la capăt (2022). Vreau și eu desigur, pensii mai mari, salarii mai mari la toată lumea (nu doar la bugetari), vreau doar să fie sustenabile, vreau să nu taie din viitorul acestui popor sau chiar din prezent prin amputarea construcțiilor de spitale, școli, autostrăzi, prin nerepararea podurilor care stau să pice, prin nemenținerea funcțională a sistemului energetic. Da, pensiile sunt mici, mai mici decât s-a contribuit pentru ele, dar soluția trebuie să vina din creșterea reală a economiei, din eliminarea pensiilor speciale (sau impozitarea masivă a acestora), ori aici guvernanții procedează taman invers. Fără o tiparniță de bani, dublarea pensiilor seamăna cu dublarea din 2008 a salariilor profesorilor. Guvernul nu dă banii de la el niciodată, el doar redistribuie ceea ce produc cetățenii activi.

http://www.ziare.com/pensii/legea-pensiilor/gradina-maicii-domnului-in-faliment-olguta-castiga-repriza-de-catfight-cu-aritmetica-1567213

De ce nu sunt bani pentru aplicarea Legii Pensiilor?
Nu este pentru că ar exista acești bani, că s-ar produce acești bani, dar cârcotașii nu vor să-i dea. Pur și simplu, nu permite aritmetica și politica.
Să mă explic.
Pilonul 1 de pensii nu este un sistem de pensii cu acumulare, adică banii intră (din contribuțiile salariaților) și ies în același timp (plățile pensiilor curente). Acesta o schemă piramidală Ponzi (gen Caritas) care depinde de demografia și economia unei societăți.
Până în 1990, peste 2 salariați țineau un pensionar (o piramidă cu baza jos); astăzi, numărul pensionarilor l-a depășit pe cel al salariaților (piramidă inversată). Cu toate că au fost dublate (față de 1989) contribuțiile pentru pensii, aritmetic, bugetul pensiilor nu se închide. Până de curând, deficitul fondului de pensii era de 40%, adică era nevoie de echilibrare de la bugetul de stat (tăind din dezvoltare, din modernizarea țării). După transferul contribuțiilor de la angajator la angajat, printr-o mutare a banilor, s-a redus acest deficit la bugetul de pensii, dar s-au luat banii din bugetele administrațiilor locale. Este ca atunci când ai o plapumă și nu ajunge, ai acoperit fondul de pensii dar ai descoperit bugetul administrațiilor locale!
România ultimilor 3 ani, deja a experimentat o lege a salarizării bugetare. Creșterea salariilor bugetarilor (fără a fi precedată de o minimă reformă) nu s-a realizat din trâmbițata creștere economică. Sumele au venit din următoarele surse:
-  reducerea investițiilor publice în școli, spitale, autostrăzi (aceste sunt la jumătate în % PIB față de anul 2011 (an de criză economică!);
- prin ”extragerea” de sume aferente funcționării sistemului energetic (cu consecințe în timp)
Bugetul (mai ales cel pe 2018) s-a închis la limită, dar cu mari artificii bugetare (despre care am mai vorbit).
Pensiile sunt mici, mai mici decât s-a contribuit pentru ele. Aritmetic nu închid nici acum (chiar și cu mutarea ”plapumii”). Pentru a crește, este nevoie să crească economia, să se inverseze piramida (așa cum este acum cu baza mică se îndreaptă spre strivire, prăbușire). Asta presupune mai multe locuri de muncă (multe distruse de incompetența sau reaua voință a politicului, prin politicile economice ale ultimilor 30 de ani).
Tot politicul risipește resursele acestei țări inventând falși beneficiari (pensiile speciale care consumă aproape 2 miliarde de euro pe ani). Și exemplele pot continua.
Pentru anul 2018 s-a raportat o creștere de PIB de 4,1%, dar PIB-ul în euro a scăzut! Se poate spune că avem creștere economică? Și calitativ creșterea vine din consum și din stocuri (!?), deci este o creștere din inflație și pix. Iar tendința se accentuează în 2019!

Dacă mă gândesc mai bine, deficitul bugetar nu este atât de mare, căci a pornit deja cu +0,4% PIB, care nu au fost incluși în deficitul anului trecut (pentru a forța încadrarea în 3% PIB deficit bugetar). Acum 3 ani, guvernul zis ”zero” a procedat invers, făcând plați în avans pentru anul 2017.
https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/deficitul-bugetar-pentru-primele-5-luni-este-aproape-dublu-fata-de-anul-trecut-guvernul-a-cheltuit-cu-peste-10-mai-multi-bani-decat-a-strans-din-taxe-si-impozite-19048920?fbclid=IwAR3VlnDN8DLvn3AM5yiJS0SppD7At3cy-fYUEvgbyciVDg2PWfdHSh1MX0Y

https://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/242355/iancu-guda-de-ce-nu-pot-fi-marite-pensiile-asa-cum-prevede-noua-lege.html

Deficitul si realitatea

Guvernul a raportat pentru 2018 un deficit bugetar de 2,88% PIB. Adică, venituri de 295,1 mld lei, cheltuieli de 322,4 mld lei, la un PIB de 940,477 mld lei (urmare a unei creșteri economice de 4,1% PIB).

Cum am arătat anterior, aceste date ascund multe artificii bugetare. Câteva exemple și impactul lor:

- 1,5 mld lei (amânarea plății pensiilor din decembrie 2018 spre ianuarie 2019);

- 2,6 mld lei (din recunoașterea de UE, prin comisarul european Corina Crețu, a unor cheltuieli anteriore);

- 5,2 mld lei (venituri nefiscale, de la firmele din domeniul energetic);

- 0,5 mld lei (amânare rambursare TVA-ului aferent lunii decembrie).

Suma acestor câteva artificii face 9,8 mld lei.

Prin urmare, veniturile reale sunt 285,3 mld lei.

PIB-ul pe 2018 a fost și el mărit artificial prin capitolul ”stocuri” (70% din creștere economică!); prin urmare creșterea reală ar fi de doar 2,9% PIB.

Prin urmare, estimez PIB 2018 ca fiind 929,6 mld lei.

În consecință, deficitul bugetar devine 3,99% PIB.

Asta în condițiile în care investițiile publice (fără fonduri UE) sunt la jumătate față de anul 2011 (an de criză economică), cu toate că au crescut alocările pentru apărare (departe de cele 2% declamate ca angajament politic).

Menționez, că România ar trebui să respecte limita de 1% PIB deficit structural.

https://cursdeguvernare.ro/comisia-confirma-deficitul-bugetar-al-romaniei-e-33-din-pib-pe-metodologia-esa-cea-care-conteaaza-la-procedura-de-deficit-excesiv.html
https://cursdeguvernare.ro/coboara-investitiile-straine-tin-pasul-cu-investitiile-publice-de-la-spectacolul-legilor-bugetelor-la-tristetea-din-executiile-bugetare.html

Dacă excludem fondurile europene (care au o evoluție inconstantă pe perioada unui ciclu), ajungem la 4,95% PIB fonduri cheltuite în 2011 (an de criză economică) și doar 2,45% PIB fonduri cheltuite de guvern în 2017 (an de boom economic!).

https://cursdeguvernare.ro/analiza-cum-s-produs-minunea-deficitului-bugetar-de-288-pe-2018.html
https://cursdeguvernare.ro/guvernul-oprit-fine-masina-de-masluit-indicatorii-cum-functionat-aceasta.html?fbclid=IwAR226E-fF9_69jg_ZgdKyNPRQK50s_n0lPAlp7kpa3GTL4vzpPup6---iBU
https://cursdeguvernare.ro/70-din-cresterea-economica-pe-primele-trei-trimestre-din-2018-prin-cresterea-stocurilor-schimburile-externe-au-tras-jos-pib-cu-16-puncte-procentuale.html

Caritas socialist

Există o vorbă a lui Margaret Thatcher care spune că ”socialismul nu durează decât până când se termină banii altora”.

Nici o surpriză că (re)apar semnele că bugetul va intra în colaps în trimestrul 4 din 2019. Din start bugetul a fost astfel construit, dar se miză pe ceva efecte ale OUG 114. 

https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/document-fost-ministru-acuza-teodorovici-a-trimis-in-tara-o-notificare-prin-care-cere-reducerea-numarului-de-angajati-si-sau-reducerea-cuantumului-unor-drepturi-salariale-19030013

De fapt, din 2017 încoace avem aceeași poveste. Un veritabil Caritas. Se aruncă cu creșteri salariale, cu pensii speciale, dar banii nu vin din creșterea economică ci din alte direcții: tăierea investițiilor, sume ”extrase” din sectorul energetic, din împrumuturi externe tot mai mari și mai scumpe. Când cifrele nu ies se utilizează artificii contabile gen ”umflarea” deflatorului (deși ni se ”vinde” o inflație mai mică), din raportări de încasări ”false” de la bugetul UE, din ciudate și mari stocuri care umflă artificial PIB-ul, din amânarea unor plăți de TVA pentru a închide bugetul la final de an, din mutarea deficitului dinspre centru spre administrațiile locale. Cum ”naționalizarea” mascată a pilonului 2 s-a poticnit, cum OUG 114 a făcut pași înapoi, se pare că guvernul este tot mai constrâns bugetar, deși a pasat tot mai multe sarcini (fără bani) administrațiilor locale.

Primăria cea mai bogată (a capitalei) se declară în posibil faliment, după ce a risipit resurse financiare nemăsurate pentru orice posibil, de la înființare de societăți municipale până la vouchere cadou.

https://www.zf.ro/eveniment/este-primaria-generala-a-bucurestiului-in-prag-de-faliment-unde-este-adevarul-daca-bugetul-de-venituri-a-fost-fixat-in-2019-la-1-4-mld-euro-fata-de-900-mil-euro-in-2018-18164488

Economia aterizează (coboară ritmul de creștere), probabil, chiar fără apariția unor turbulențe externe, se îndreptă spre recesiune. Până atunci însă, avem o bombă bugetară amorsată. Premierul în funcție recunoaște acum ceea ce știam cu toții, că acest buget a fost făcut fără consultarea premierului.

https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/semne-de-intrebare-privind-nivelul-cheltuielilor-de-personal-pentru-bugetari-in-trimestrul-iv-2019-18166117

https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/document-in-guvern-palatul-victoria-a-pregatit-taieri-de-cheltuieli-amplu-proces-de-analiza-a-costurilor-la-nivel-de-ministere-si-alte-institutii-cu-termen-final-luna-viitoare-19030438
https://www.g4media.ro/guvernul-incepe-ingineriile-financiare-pentru-plata-salariilor-majorarile-personalului-auxiliar-din-spitale-vor-fi-platite-de-casa-de-asigurari-nu-de-ministerul-sanatatii.html?fbclid=IwAR2FkxtfqtUx74CA206sL1CJLh3sWHqxfFARO3FV2RW9k2KGuyBj5EQ6xaI
https://psnews.ro/a-vazut-asta-cineva-cum-tocmai-a-semnalat-strident-economia-ca-incetineste-brusc-291356/?fbclid=IwAR2VgjnVpEanwR56WD6py1yXlHNxVlfmQUnQ5TT4jkXfzyU7qPNYLHpknLg

Bugețel

Excedent ”intrat la apa” comparativ cu anul trecut, cu toate ca nu avem un buget 2019 (deci cheltuielile sunt reduse).

https://www.economica.net/excedent-bugetar-in-scadere-la-0-07prc-din-pib-dupa-prima-luna-din-acest-an_165350.html?fbclid=IwAR2uTVmpzK3bPlU-VuQrWvrDZAXIM8jzFyTLjK8qtkh9q6aarO-C-axSi9U

„Care e miza amânării Bugetului pe 2019:

simplu spus, nu sunt bani, iar fiecare lună de amânare înseamnă funcționare după bugetul corespunzător din 2018 și blocarea oricărei decizii financiare în instituțiile statului. Adică, amânarea creșterilor de cheltuieli prevăzute în Bugetul pe anul 2019.”

Bugetul trebuia sa fie gata la 1 noiembrie, dar a fost adoptat in guvern abia pe 8 februarie. Orice zi/saptamana/luna de amanare convine Guvernului caci executia se va face la nivelul cheltuielilor de anul trecut.

Chiar și asa, excedentul pe ianuarie este de doar 0,07% PIB (în 2018 fusese de 0,21% PIB).

http://cursdeguvernare.ro/cristian-grosu-bugetul-si-vitamina-d-de-la-diversiune.html?fbclid=IwAR0xLTff1v_AbxuYNX4uIsjCoJJmno1dvOmHF9D6Rh1GXl-kobKtozB3ljc

Apare ca o consecință normală faptul că excedentul din ianuarie 2019 să fie de 5 ori mai mic decât excedentul din ianuarie 2017. Asta deoarece la final de 2016 s-au făcut plăti anticipate pentru 2017; la final de 2018 s-au amânat plăti pentru 2019.

http://cursdeguvernare.ro/excedentul-bugetar-traditional-din-ianuarie-de-3-ori-mai-mic-decat-2018-si-de-5-ori-mai-mic-decat-2017.html


https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/ultima-ora-oficial-consumatorii-casnici-vor-suporta-integral-achitarea-contributiei-de-2-pe-cifra-de-afaceri-a-companiilor-distribuitoare-de-energie-18912462?fbclid=IwAR2m762GdUrxWnur0ZIZgQnEO1K7AGXyFr6Fzzb2otudOUxNoHJuXfJk5So
http://www.ziare.com/preturi/curent/a-aparut-un-ordin-care-scumpeste-curentul-la-o-zi-dupa-ce-anre-a-anuntat-inghetarea-preturilor-pentru-trei-ani-1551399

https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/romania-a-primit-de-la-uniunea-europeana-4-4-mld-euro-in-2018-dar-doar-1-4-mld-euro-din-aceasta-suma-inseamna-fondurile-de-dezvoltare-17885811?fbclid=IwAR2t-FrqImCGQHwAJpW85o8Pims7B_kCJX62HmMcdlvb8LMQGPKdAVxCZo8

http://www.raducraciun.ro/urmatorul-guvern-va-fi-unul-de-sacrificiu/?fbclid=IwAR0uyXXcn8KkSYiFBfM1cpn-w0q4ZaIPS6L10J58lZYN4TwJ5DASeE5UFkA
https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/romania-are-cel-mai-mare-deficit-bugetar-din-ue-raportat-la-veniturile-guvernului-statul-cheltuieste-cu-aproape-10-mai-mult-decat-incaseaza-18911018?fbclid=IwAR0G3K0IWb_adx3ly-hAktwdgx2E3NeCFcNAVZFBN_NVa6PpPUtF0dZfMlI