Guvern 3.0

Iată că, atunci când vrei să-ți restructurezi guvernul și mai ales un ministru din Videle, premierul pleacă, iar alt premier vine (din Videle!). Dincolo de lupta politică, schimbarea arată, încă o dată, eșecul guvernării. Deși cifra creșterii PIB ar spune că România este un ”tigru” economic, toate celelalte cifre sunt negative și au potențial de a duce la o criză economică, la austeritate bugetară. 

De fapt, din partea a doua a anului 2017, s-a văzut că programul de guvernare este un eșec, ceea ce a condus la corecții: au fost amânate reduceri de taxe și creșteri de salarii, au fost introduse taxe noi, au fost extrase sume importante de la societățile din domeniul energetic, a fost naționalizat o parte din contribuția la pilonul 2 de pensii, etc.

Execuția bugetară, deși coafată prin contabilizarea la venituri a subvențiilor UE pentru agricultură, arată că încasările bugetare nu țin pasul cu cheltuielile bugetare.

Analistul economic Bogdan Glăvan arată că, în ciuda creșterii uriașe de PIB, veniturile fiscale în 2017 au fost mai mici față de cele bugetate, în procente PIB față de 2016, mai mici față de rata inflației.

”Veniturile fiscale sunt sub planificarea bugetară. Ele au crescut cu 2,8%, mai puțin chiar decât rata inflației de 3,3%! În termeni reali, statul a colectat mai puține impozite în 2017 decât în 2016. Paradoxal, cum ziceam, având în vederea creșterea PIB nominal de 10,6%, respectiv a PIB real de 6,1%”.

Cheltuielile bugetare arată că guvernul a tăiat: investiții publice, banii pentru cofinanțarea proiectelor europene, pentru  a crește cheltuielile de personal și cele cu asistența socială.

În final de an, guvernul a extras venituri nefiscale, practică care se vrea repetată și-n 2018, dar este nesănătos să faci cheltuieli permanente pe baza unor venituri ocazionale, ne spune Bogdan Glăvan:

”Aceste subvenții europene, tăierea investițiilor și veniturile nefiscale, cu caracter excepțional, au stat la baza încadrării în ținta de deficit. În anul 2018 guvernul mizează tot pe venituri excepționale, precum cele din vânzarea de apă grea sau licențele de telefonie 5G. Cât de sănătos este să faci cheltuieli permanente, mărind pensiile și salariile, pe baza unor venituri ocazionale, judecați dumneavoastră. Istoria ne-a învățat că, la o adică, aceste cheltuieli nu sunt chiar atât de “permanente”. Sper să nu vină ziua în care bugetarii să se vadă iarăși cu salariile tăiate”.

Bogdan Glăvan identifică doi ”elefanți macroeconomici”: deficitul bugetar și deficitul de cont curent; astfel, s-a ajuns ca: ”Statul român a folosit banii contribuabilului român pentru a crea locuri de muncă în Germania sau Turcia”.

În extenso, într-o postare pe FB, Bogdan Glăvan demonstrează pas cu pas de ce execuția bugetară este proastă:

”Din perspectivă macroeconomică execuția bugetară pe 2017 este chiar proastă. Cred că suntem singura țară de pe planetă unde PIB crește ca în China, dar încasările bugetare scad și deficitul crește. Acest lucru ar trebui să pună pe gânduri pe toată lumea. 

PIB crește în bună măsură datorită creșterii cheltuielilor de personal. Zeci de mii de oameni s-au angajat în administrație. Cheltuielile statului au crescut cu 14%. Aceste cheltuieli au alimentat un consum irațional; practic, noi ca națiune am dat iama în pod, am luat toată slănina și brânza pe care am găsit-o, am spart și butoiul cu vin din beci și ne-am pus pe distracție. Să vezi ce-o să ne mai distrăm când se termină mâncarea și vinul, că altele nu mai avem și va trebui să muncim ca să avem ce pune pe masă :(

În execuția bugetară se vede acest lucru în două forme. Pe de o parte se vede în creșterea puternică a încasărilor din CAS(S), normal, banii cheltuiți de stat pe salarii s-au reîntors la stat. Dar restul încasărilor din impozite nu au ținut sau abia au ținut pasul cu inflația, sunt mult sub PIB, ceea ce e firesc, fiindcă noi mai mult am consumat decât am produs. Consumul este cel mai important determinant al PIB și de aici rezultatul pozitiv din statistici. Dar nu asta contează: bunăstarea noastră are la bază acumulare de capital și producție, dacă nu ne concentrăm pe asta, atunci la revedere bunăstare viitoare. Pe de altă parte calitatea scăzută a administrației a dus probabil la o colectare proastă. Și haosul din legislația fiscală, alt element foarte important, care nu face pe nici un antreprenor să-și asume planuri pe termen lung.

Foarte important este faptul că extinderea cheltuielilor publice, care este plătită de sectorul privat într-o formă sau alta, alimentează creșterea importurilor. Practic exportăm venit național: statul culege taxe de la noi și le face cadou producătorilor străini. Stimularea consumului exact asta înseamnă în sens logic: subminarea producției. Iată însă o altă ilustrare a acestui fenomen: creșterea importurilor. 

Dacă zeci de mii de oameni se gândesc să părăsească România, dacă noi toți îmbătrânim și vom aștepta pensia, mi-e teamă că asupra acestei țări sunt nori negri. Rămânem dependenți de fondurile europene, ca un bețiv care trăiește pe datorie. Bețivul Europei”.

Economistul Florin Cîțu avertizează că, în spatele ușilor închise, guvernanții pregătesc un împrumut masiv pentru a trata criza ce va veni. 

”Partenerii noștri strategici au dat verdictul. România este în CRIZĂ. O criză care va ajunge la nivel de alertă la jumătatea acestui an.

 “Criza românească” (așa se vorbește la Davos) se manifestă, conform partenerilor noștri în trei dimensiuni:

- criza politică și instituțională

- criză economică profundă generată de dezechilibre economice vizibile și ușor de anticipat

- criza morală a societății românești.

România este în CRIZĂ și deja se vorbește în mediile occidentale de așa numita “criză românească” (vezi lipsa României de la Davos, Bulgarii sunt acolo). Iar pentru a nu ne prăbuși, Dragnea va lua un împrumut mare.”

Tot Florin Cîțu ne spune următoarele: ”"Criza românească" începe să își arate colții. România singura țară din UE care se pregătește de procedura de infrigement pentru execuția bugetară, rata inflației scăpată de sub control, dobânzi duble la împrumuturile statului, moneda națională în picaj”.

Verbal, guvernanții tot promit investiții publice, dar în final acestea sunt tot mai sever amputate. În ultimii ani, în medie, investițiile publice sunt de 3 ori mai mici decât în anii crizei economice!

Fără infrastructură (”arterele” unei economii), decalajele regionale se adâncesc.

Economistul Cristian Păun apreciază că noul program de guvernare (ca și cele anterioare) are obsesia stimulării consumului.
”1. creșterea salariului minim -> creșterea consumului -> creșterea producției -> creștere economică accelerată (inclusiv creșterea nivelului de ocupare)
2. creșterea salariilor în sectorul bugetar (selectiv) -> creșterea consumului -> creșterea producției -> creștere economică accelerată (inclusiv creșterea nivelului de ocupare)
3. creșterea pensiilor (inclusiv prin neimpozitarea lor) -> creșterea consumului -> creșterea producției -> creștere economică accelerată (inclusiv creșterea nivelului de ocupare)”.
Consumul în sine nu este negativ, dar depinde din care resurse provine: ”Resursele cu care putem consuma mai mult pot proveni din 3 surse: una sănătoasă - producția (vezi legea lui Say); una care nu duce la creștere economică pentru că redistribuie veniturile în societate (iei de la unii să dai la alții; cei de la care ei nu mai consumă ca să consume cei la care dai mai mult prin redistribuție) și una care nu duce nici ea la creștere economică pentru că redistribuie resurse din viitor, adică sacrifică creșterea economică viitoare (împrumutul de resurse) și transferă resurse de la cei care economisesc (nu mai consumă) către cei care consumă mai mult”.
Pe cale de consecință, Cristian Păun afirmă că modelul economic de dezvoltare al României pune carul înaintea boilor, opinie pe care o împărtășesc întru-totul.

Încasările ANAF în 2017 sunt mult mai slabe decât în 2016, arată analistul Gheorghe Sofian. ANAF a reușit contraperformanța nerealizării de încasări cu 10 miliarde lei mai puțin decât în prognoza oficială sau minus 1% PIB față de anul anterior.

Analiza SWOT asupra guvernării, în viziunea celor de la revista Capital:

http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/cresterea-economica-de-7-nu-a-folosit-la-nimic-investitiile-statului-in-2017-minus-32-fata-de-program-si-minus-10-fata-de-2016-16960540

http://cursdeguvernare.ro/document-al-treilea-guvern-a-treia-revizuire-a-promisiunilor-de-guvernare.html

http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/guvernul-ratat-tinta-venituri-bugetare-3-miliarde-lei-facut-planul-impozit-profit-fonduri-europene-castigat-peste-prevederi-contributii-sociale-venituri-nefiscale-16960839

https://logec.ro/cei-doi-elefanti-macroeconomici-deficitul-bugetar-si-deficitul-de-cont-curent/

http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-22248458-florin-citu-ministerul-finantelor-publice-pregateste-echipa-negociatori-pentru-contracta-imprumut-mare-doilea-marime-din-istoria-romaniei-oficialii-finantelor-este-stire-falsa-nu-existat-niciun-fel-di.htm
http://www.zf.ro/eveniment/executia-bugetara-confirma-vedem-toti-guvernul-grindeanu-tudose-dragnea-cel-prost-ultimul-deceniu-infrastructura-rutiera-banii-alocati-autostrazi-sosele-nationale-au-trei-ori-putini-perioada-2009-16948936
http://www.analizeeconomice.ro/2018/01/dupa-un-de-scamatorii-fiscale-ar-cam-fi.html
http://cursdeguvernare.ro/executia-bugetara-pe-2017-chiar-ne-incadram-in-deficitul-de-3-dupa-standard-european.html
http://www.analizeeconomice.ro/2018/02/ultima-prognoza-cnp-privind-pib-ul-pe.html
http://www.capital.ro/noul-program-de-guvernare-5-masuri-cu-impact-major-in-economie.html