PIB-ul creste neașteptat de mult în ciuda tuturor anticipărilor și prognozelor, stârnind nedumeriri asupra surselor acestei creșteri. Mare parte e sigur datorată consumului reușită cu stimuli fiscali (un dopaj cu efecte pe termen scurt). Și totuși, parcă în T1 am avut și-o iarnă grea și mari proteste.
PIB-ul reflectă activitatea economică, dar nu e un indicator suficient de cuprinzător asupra economiei, bunăstării și bogăției unei națiuni. De exemplu, dacă dărâmi un stadion și faci altul nou, PIB-ul va crește cu valoarea stadionului nou. Casa Poporului, megalomania trecutului, nu e terminată încă; contabilizarea ei ar aduce un plus de 1% PIB.
http://cursdeguvernare.ro/estimarile-ins-pentru-t1-2017-economia-romaneasca-a-crescut-cu-57-serie-bruta.html
Avem un PIB frumos de poveste, se pare, dar în lipsa unor date suplimentare nu îi cunoaștem resorturile.
https://www.newmoney.ro/pib-frumos-de-poveste-cum-crescut-economia-ciuda-viscolului-si-protestelor-de-strada/
Moise Guran e sceptic asupra mărimii creșterii economice și mai ales asupra viitorului unui asemenea ritm.
”Da, economia României crește ca o girafă, dresată. Acuma, să vă spun de ce e economia girafă și de ce s-ar putea să rămână suspendat de gâtul ei ăl de o duce de căpăstru. [...] Partea cu adevărat urâtă e că statul se învârtește în jurul cozii. A angajat credite pe termen scurt pentru a finanța creșterile de salarii, acestea ajung în economie, dar nu se mai întorc proporțional în buget pentru a închide creditele. Pentru că perpetuum mobile nu există, nu s-a inventat, e imposibilitate logică, la fel e și ideea că poți aloca din creșterea economiei pentru bunăstarea populației (prin salarii și scăderi concomitente de taxe) mai mult decât creșterea însăși. Ăla e credit și trebuie refinanțat de undeva. Am comparat economia noastră cu o girafă nu pentru că e înaltă, ci pentru că, vorba olteanului, așa ceva nu există!”.
http://www.biziday.ro/2017/05/16/asa-ceva-nu-exista/
Stelian Muscalu e speriat de mărimea creșterii economice căci anunță un dezastru viitor (un deja-vu, repetarea anilor ante și post 2008). Economia României este precum o mașină ce turează la maxim cu viteza a doua până explodează motorul. ”Oameni buni, schimbaţi viteza, altfel ne explodează motorul. Investiţi în economie, terminaţi cu pomenile, trimiteţi oamenii la muncă, renunţaţi la ajutorul minim garantat, educaţi-vă oamenii. Altfel, indiferent de cum arată cifrele, ţara asta nu are nicio şansă la civilizaţie, aşa cum este ea înţeleasă în ţările vest europene.”
http://www.stelianmuscalu.ro/de-ce-ma-sperie-creseterea-economica-laudata-de-premierul-grindeanu/
“Este uimitor, dacă se dovedeşte reală şi sustenabilă”, comentează economistul Aurelian Dochia datele INS.
„E foarte ciudat, nu ştiu de unde vine. Pot să mă gândesc că vine din construcții unde segmentul rezidenţial merge bine, din consum, după creşterea salariilor la stat, dar şi aici salariile au crescut recent şi nu văd cum ar fi putut influenţa atât de puternic creşterea economică. TVA a mai scăzut cu un punct, e adevărat, dar insuficient să modifice puternic PIB-ul pe partea de utilizare. Este foarte ciudat”, comentează economistul Dragoş Cabat.
„Cifrele sunt mult peste aşteptări. Nu am altă explicaţie decât evoluţia consumului. Pe zona de investiţii suntem la un nivel foarte jos - în zona investiţiilor publice am fost în 2016 la cel mai scăzut nivel din ultimii zece ani şi nu există semnale că vom schimba ceva în acest an. Or, o creştere economică fără investiţii nu poate ţine multă vreme”, spune Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România.
http://www.zf.ro/opinii/aurelian-dochia-profesor-de-economie-despre-cresterea-economica-din-t1-este-uimitoare-16314697
http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/ionut-dumitru-economist-sef-al-raiffeisen-bank-despre-cresterea-economica-record-vine-din-consum-si-important-ar-fi-sa-se-mentina-dar-nu-se-va-mentine-daca-nu-este-sprijinita-de-investitii-16317098
http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/dragos-cabat-economist-despre-cresterea-economica-record-e-foarte-ciudat-16315446
Marin Pana, redactor cursdeguvernare.ro, analizând datele prezentate descoperă câteva detalii importante.
Economia noastră crește cu un procent foarte mare raportat la 2016, dar foarte puțin raportat față de trimestrul anterior (față de contextul regional).
Prin urmare, prin revizuirea aplicată T1 2016, s-a umflat rezultatul lui T1 2017.
Un alt element necunoscut este deflatorul PIB, care ajustează PIB-ul.
Concluzia domnului Pană este următoarea: ”Una peste alta, este minunat că am înregistrat cea mai mare creştere din UE la începutul acestui an, dar din inerţie şi în condiţii speciale.
În plus, 5,7% brut la economie nu rimează cu creşteri salariale de 15% -20% şi nici cu aberanta majorare de pensii de 9% prevăzută pentru mijlocul anului, care ar majora cu 15% aceste venituri faţă de 2016.
Asta fără a mai menţiona schimbările fanteziste care se încearcă în impozite şi taxe.”
http://cursdeguvernare.ro/marile-probleme-ale-unei-cresteri-mari-alles-gute-oh-nein.html
Tot despre deflator ne vorbește, din nou, Florin Cîțu. Avântul PIB-ului apare prin prețurile mai mici (din ultimii ani) și nu prin creșterea producției.
”Creșterea economică reală este dată de diferența dintre creșterea economică nominală și rata inflației pentru toate prețurile din economie (deflator). Este important să înțelegeți această formulă pentru a înțelege explicația de mai jos. Și aici apare problema, rata inflației pentru toate prețurile din economie nu este măsurabilă. Este ESTIMATĂ de INS ca diferență dintre rata de creștere a PIB nominal și rata de creștere a PIB real. Știu, este ciudat. Și pentru că nu este măsurat, deflatorul poate să fie supraestimat sau subestimat.
Și aici ajungem la subiectul zilei. După cum se vede în grafic creșterea economica reală din ultimii ani nu a însemnat neapărat mai multă producție ci prețuri mai mici. PIB nominal nu a avut o dinamică în creștere, au scăzut doar prețurile nu a crescut producția. Dar asta simțeați și voi nu trebuia să vă prezint eu graficul asta.
Referitor la primul trimestru din 2017, o "subestimare" a deflatorului ar face ca PIB real să explodeze. Iar subestimarea, o dinamica a prețurilor din economie mai mică în trimestrul I din 2017 când iți cresc preturile producției industriale și pentru consum, pare cel putin bizară. Să nu mai spunem că revizuirea negativă a datelor pentru trimestrul I din 2016 oferă încă o explicație pur statistică pentru creșterea economică din trimestrul I 2017.”
Analiști economici internaționali ne aduc o prognoză negativă, economiile est-europene vor stagna curând.
”Perioada de creştere puternică însoţită de inflaţie scăzută de care regiunea s-a bucurat în ultimii ani se apropie acum de final“, spune Liam Carson, analist la Capital Economics. „Se pare că 2017 ar putea fi anul de creştere maximă pentru Polonia, Ungaria şi România“.http://www.zf.ro/business-international/urmeaza-stagnarea-strategii-spun-ca-statele-est-europene-sunt-aproape-de-potentialul-maxim-de-crestere-economica-2017-ar-putea-fi-ultimul-an-stelar-dupa-care-urmeaza-incetinirea-16326299
Fostul președinte ANAF, Gelu Diaconu, are o opinie similară cu cea a lui Moise Guran, referitor la creșterea evaziunii fiscale.
”Recenta creștere economică record din trim.1 poate fi o realitate. Vom vedea! Ce știm sigur, însă, este că, în plină creștere economică, veniturile bugetare din impozitele aferente bunurilor și serviciilor sunt mai mici decât anul trecut.
Execuția bugetară pe trim.1 anul acesta arată că anemica creștere a veniturilor bugetare de 2,7% este datorată exclusiv impozitului pe venit și contribuțiilor sociale ca urmare a creșterii substanțiale a salariului minim.
În schimb, la TVA, accize, impozit pe profit, etc., creșterea economică nu se regăsește în sume suplimentare colectate la buget.
Datele INS arată creșteri consistente atât în industrie cât și în servicii de evoluția cărora sunt legate impozitele enumerate mai sus. Explicația este doar una: s-au returat motoarele evaziunii!”
http://www.stiripesurse.ro/avertisment-de-la-un-fost-sef-anaf-s-au-returat-motoarele-evaziunii_1196952.html
Avem „o creştere economică cantitativă, nu neapărat şi calitativă, pentru că încă nu am reuşit să avem un surplus de tehnologie în România, care să schimbe calitatea produselor, iar asta afectează calitatea vieții, în cele din urmă” e declarația lui Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR.
Balanţa de plăţi „exprimă excesul de cerere internă. Este bine să avem creştere de cerere, care determină creşterea producţiei, dar a cui producţie? Dacă producţia internă nu acoperă masa critică de cerere nu mai este bine şi acest fapt afectează echilibrul schimburilor comerciale cu ţările de unde importăm”, mai spune Adrian Vasilescu.
http://cursdeguvernare.ro/pretul-cresterii-spectaculoase-analistii-motorul-consumului-intern-a-propulsat-cresterea-pib-in-t1-dar-a-deteriorat-balantele-externe-si-se-poate-gripa.html
De unde ar putea proveni creșterea economică nu se știe încă, dar o bănuială există: industria auto.
http://www.zf.ro/eveniment/pentru-cei-atenti-la-realitatea-economiei-cresterea-de-5-7-din-t1-nu-ar-trebui-sa-fie-o-surpriza-punctul-suplimentar-de-crestere-este-dat-de-industria-auto-16349572
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu