Pages

Meniu

vineri, 28 octombrie 2016

Ofertă populară sau proiect de țară




Cu fiecare campanie electorală, cu alte prilejuri politice, românii primesc tone de maculatură cu idei, proiecte. România a ajuns deja la a 51-a strategie (nu e nicio greșeală, numărul 51 e corect!), dar niciuna nu a fost implementată vreodată. Guvernarea în România dezamăgește crunt de fiecare dată și nu mă refer doar la partea etică, ci strict la guvernarea economică. Dar oare ce au în comun toate programele de guvernare/guvernările din ultimii 26 de ani? Indiferent de așa-zisa orientare/culoare politică, toate guvernările au fost axate pe social, au pus căruța înaintea boilor. Mai precis, de fiecare dată, politica economică a plecat de la dorințe, s-a cumpărat pace socială și voturi, bugetul s-a construit pornind de la ce beneficii sociale creștem sau introducem și mai apoi de la cum producem banii care să acopere dorințele politicienilor (iar banii au venit din taxe și din împrumuturi externe).
An de an România e văduvită de sume colosale (fie sifonați din buget, fie din cauza evaziunii fiscale).

Ce-ar trebui să facem? Poate România recupera decalajul istoric față de Europa? Răspunsul e DA, dar nu oricum! Totul trebuie făcut altfel, prioritățile nu mai trebuie clamate ci afirmate în cifre bugetare.
Pe scurt construcția bugetului trebuie să înceapă cu cifrele pentru educație, sănătate, infrastructură.
Infrastructura constituie arterele unei economii și e o condiție fundamentală a dezvoltării economice.
Sănătatea unui popor, nu doar fizică, e esențială (sportul e parte a sănătății).
Iar educația e cea care poate produce plus-valoare activității umane. Educația nu trebuie limitată la transmiterea de informații și formarea de deprinderi practice. Educația trebuie să formeze gândirea critică, iar pentru asta e nevoie de campanii susținute pentru promovarea valorilor modernității. Adoptarea și asimilarea de valori noi, moderne, e cel mai greu de realizat (uneori e nevoie de generații). Evadarea din mediocritate e posibilă numai dacă ne transformăm pe noi înșine mai întâi.

Pe scurt, obiectivele sunt:
INFRASTRUCTURĂ + SĂNĂTATE +  EDUCAȚIE + VALORI MODERNE
Mijloace: 
Campanie de promovare a valorilor modernității
Reducerea corupției și a evaziunii fiscale (reducerea acestor fenomene cu 25% ar putea aduce un plus de 7% PIB, la care s-ar putea adăuga 1% PIB din eliminarea unor privilegii sociale; cu 8% PIB în plus, deficitul bugetar ar putea fi redus la 1%, iar cele 6% ar putea fi dirijate pe cele trei domenii prioritare și pe mijloacele auxiliare)
Buget construit pe liniile prioritare (valori superioare pentru domeniile infrastructură, sănătate, educație, valori care vor fi suplimentate rapid și substanțial prin reducerea corupției și evaziunii fiscale)

Infrastructura va conduce la noi investiții și locuri de muncă bine plătite (calificare superioară oferită de educație). Infrastructura nu înseamnă numai șosele, autostrăzi ci și școli, spitale, sisteme de irigații, etc.
Salariile în sănătate și educație pot fi ridicate la nivel european, pe criterii de performanță (în sănătate e mai rentabil pentru stat să ofere salarii europene decât să se școlarizeze forță de muncă pentru țările vest-europene!). Sportul de masă este o componentă a sănătății.
Educația este capitalul cel mai de preț și este cel mai la îndemână mijloc de progres.


România în ultimii 26 de ani a avansat fie în pas de melc, fie în dinți de fierastrău (salt, cădere, salt, cădere). Pe acest model România va progresa ca efect al globalizării, dar nu va reduce niciodată decalajul istoric față de Europa (decalajul va scădea procentual, dar va crește în valoare netă!).
Ceea ce propun eu în expunerea de mai sus, este renunțarea la rețete fără succes și aplicarea unui proces rapid de modernizare și recuperare a decalajului economic istoric față de Europa. Rețeta de modernizare nu e nouă, ea a fost aplicată de succes de câțiva ”tigri” economici asiatici (ex. Coreea de Sud).

Până la urmă, întrebarea ar fi ce-și doresc românii: să fie veșnic la periferia Europei sau să fie în primele rânduri?


http://www.raducraciun.ro/romania-are-strategia-de-dezvoltare-numarul-51-de-ce/
http://edybuzau.blogspot.ro/2016/08/dupa-fenta.html
http://edybuzau.blogspot.ro/2016/07/proiect-de-tara.html

1 comentarii:

Anonim spunea...

Salut Edy! Romania a progresat foarte mult si a redus mult din decalajul ei fata de alte tari.Concluzia asta am tras-o comparand nivelul Romaniei din 1990 cu nivelul Romaniei de astazi. Mie imi sunt foarte clare imaginile satelor romanesti din 1990: garduri prabusite, case darapanate, drumuri desfundate, sosele spoite cu 2-3 cm de asfalt. PIB-ul Romaniei din 2015 este de 5 ori mai mare decat oricare dintre PIB-urile lui Ceausescu.
Iar solutiile pe care le imaginezi tu, cum sa spun eu mai bine, au drept prim-solist statul. Sa se faca infrastructura, sa se faca invatamant, etc. Cine sa le faca? Se subintelege: statul. Ori, una din cauzele majore ale imenselor dezechilibre cu care ne-am pricopsit in comunism a fost aceea ca solistul principal a fost ...statul. Care stat, incaput pe mana unui analfabet, a izolat aproape total pe romani de la schimburile internationale-de aici stagnare si anacronism (gandeste-te numai la Dacia 1300 vs. Daewoo Cielo! in 1990), a pastrat o armata romana supradimensionata cu un impact jenant pe un camp de lupta, un minerit neprofitabil, care manca munti de bani si producea o energie foarte scumpa (Marea Britanie l-a redus si a si decolat economic...), un mediu rural tinand captiv 50% din populatia tarii dar care produce doar 7-8% din PIB (unde mai pui ca o parte din banii acestia se-ntorc tot la fermieri, prin subventii), etc.
Iar una din cauzele pentru care progresul Romaniei este lent este tocmai acela ca statul este, inca, mult prea dezvoltat. Inca este prea mult stat. Structura actuala a societatii romanesti este conservata cu tenacitate de o masa mare din populatie, care isi asteapta pensia de la stat. Pentru ca in tinerete tot statul, frumuselul de el, i-a impiedicat pe oameni sa acumuleze proprietate pentru batranete. Caci in 1990 eram cu totii niste saraci, nimeni nu avea capital propriu, cumparam unii de la altii, prin celebra solutie de conjunctura, Consignatia.
Prefer dezvoltarea prin coexistenta egala stat-privat in societate, competitie economica, justitie necorupta. Dar este clar ca aceste lucruri nu le poate construi o populatie educata in coruri si congrese, ci o alta, educata de BUG Mafia-"Ti-o spun direct" si corporatisti. Hai sa traiesti, viata-i frumoasa! Al tau prieten, Dan .