Prociclic sau nu

Continuă polemicile privind codul fiscal. Dezbaterea e mai intensă decât în perioada sa de adoptare.

Moise Guran susține că reducerea de taxe e posibilă precum în Codul Fiscal, că economia crește susținut și realizăm excedent bugetar. În plus lupta împotriva evaziunii produce efecte, iar reducerile de taxe ar mări substanțial conformarea voluntară. Iar dacă statul nu e în stare să facă autostrăzi, măcar lasă bani economiei private care va ști ea ceea ce trebuie făcut. În plus susține ca și Florin Cîtu că nu reducerile de taxe fac deficit ci cheltuielile mari fac deficit.

http://www.biziday.ro/2015/07/27/nu-isarescu-nu-are-dreptate-iar-eu-am-inceput-sa-ma-indoiesc-de-acest-dumnezeu-al-economiei/

Stelian Muscalu îl contrazice pe Moise Guran. Astfel, e nevoie de investiții pentru o dezvoltare durabilă, iar mediul privat deși face spitale și scoli private, nu va face autostrăzi și căi ferate, o investiție mult prea mare și nerentabilă. În schimb statul câștigă indirect prin atragerea investitorilor, prin scăderea șomajului, prin dezvoltarea economică. În plus stimulăm consumul care va genera creșterea importurilor. Avem un excedent artificial și nu prea avem date despre impactul acestei măsuri, precum și pentru cele anterioare. Iar gradul de colectare nu poate crește cu aparatul actual al ANAF, nu poate crește până nu se generează încredere asupra eficienței utilizării banilor publici. Concluzia lui Stelian Muscalu: "avem nevoie de acest Cod Fiscal ca de aer. Dar nu în orice condiții."

http://www.stelianmuscalu.ro/2015/07/ba-da-isarescu-are-dreptate.html

Bilanțul primelor 6 luni din 2015 ne spune că avem un excedent de 0,6% din PIB rezultat ca urmare a scăderii cheltuielilor de capital (investiții neefectuate, unele nereușite ale accesării de fonduri europene). Rămân excedente surprinzătoare la Fondul național de asigurări de sănătate și la Fondul de șomaj, iar la nivelul administrațiilor locale avem 15% mai multe venituri decât cheltuieli. Toate aceste sume necheltuite sunt de neînțeles ținând cont de nevoie comunităților locale, nevoie de sănătate, etc.

Concluzia redactorului Marin Pană este: "statul are un sold pozitiv în execuția bugetară care pare bun dar reflectă mai degrabă un formalism în cheltuirea banilor publici și o derobare în asumarea unor investiții supuse controalelor tot mai stricte. Acest excedent nu ar fi trebuit să existe dacă s-ar fi întreprins acțiuni de real impact în folosul cetățenilor, pentru a îmbunătăți o infrastructură aflată în suferință, la fel ca și sănătatea sau învățământul.".

http://cursdeguvernare.ro/rectificarea-deficitul-de-politici-europene-din-spatele-excedentului-bugetar.html

Economistul șef al BNR, Valentin Lazea, identifică 5 capcane macroeconomice ale Codului Fiscal:

1. Adaugă un stimul fiscal care crește peste potențial.

"Este ca si cum un sofer ar apasa pe acceleratie in timp ce masina in care se afla o ia la vale, convins fiind ca nu va trebui sa franeze brusc, deoarece legea gravitatiei nu i se aplica. In definitiv, daca stim ca franarea este inevitabila, ce este de preferat: o crestere in "dinti de fierastrau", de 5%; 5%; -2% si 1% (pentru un total de 9% in patru ani) sau o crestere sustenabila de 3%; 3%; 3%; 3% (adica 12% in patru ani)? ".

2. Deficitul bugetar ajunge la nivelul de 3 la suta din PIB (sau peste acest nivel) întrun an în care creșterea economica supra-performează

Cu alte cuvinte, dacă când avem creștere economică avem deficit de 3%, în criză vom ajunge la deficite de 5-6%. Criteriul deficitului este de 1% în vremuri buni și de 3% în criză.

3. Politica monetara va trebui probabil sa reacționeze și sa devină, măcar ea, contraciclică, dacă politica fiscala devine agresiv prociclică

Rata dobânzilor fiind mică (măsură prociclică), atunci surplusul de bani va genera un boom imobiliar, iar BNR va fi obligat să mărească rata dobânzilor.

4. Romania riscă să promoveze un model de creștere consumerist, care să o condamne la capcana venitului mijlociu ("middle income trap")

Prin stimularea consumului în detrimentul investițiilor și exporturilor, se merge spre modele economice gen Grecia sau Argentina.

5. Încălcarea unuia din criteriile de la Maastricht, cel referitor la deficitul bugetar

Ne punem întro postură neserioasă cu partenerii noștri europeni.

http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-20327310-lazea-bnr-cinci-plus-una-capcane-ale-codului-fiscal.htm

Bogdan Glăvan analizând politica fiscală și creearea PIB-ului, spune că: "Important de știut este că producția nu poate crește decât prin economisire și acumulare continuă de capital, care să permită inovația și creșterea productivității proceselor economice; desigur, investiția judicioasă, deșteaptă și prudentă este necesară pentru valorificarea factorilor de producție. Producția nu poate crește prin consum, ci invers – consumul crește datorită faptului că am produs mai mult!".

Spre deosebire de opinia lui Valentin Lazea, Bogdan Glăvan susține contrariul: "Dacă boom-ul este un cluster de investiții nerentabile, atunci cum poate cineva susține că scăderea impozitelor va duce la boom, când tocmai scăderea impozitelor scoate din cazanul public infectat de corupție niște resurse și permite astfel economiei o alocare mai rațională?! Scăderea taxelor nu supraîncălzește economia, din contră, scăderea taxelor întărește economia! Scăderea taxelor nu este o măsură pro-ciclică, în sensul că nu determină economia să facă boom-bust. Scăderea taxelor este un obiectiv pe care merită să-l avem tot timpul în vedere.".

https://logec.ro/politica-fiscala-nu-poate-fi-pro-ciclica/

Florin Cîtu spune că dilema sustenabilității codului fiscal, se învârte în jurul unei singure cifre: multiplicatorul fiscal, adică câți bani dintrun leu cheltuit se întorc în economie. Consiliul Fiscal folosește un multiplicator de 0,4 și atunci rămâne o gaură importantă la buget, pe când guvernul folosește un multiplicator de 1,3 și atunci reducerea de taxe se acoperă singură, prin efectele pozitive din economie. Această cifră nu poate fi măsurată, doar estimată cu factori subiectivi.

https://florincitu.wordpress.com/2015/07/30/contribuie-la-dezbaterea-despre-codul-fiscal-si-ajuta-i-pe-prudenti-sa-decida/

BNR, deși are în conducere doi foșți miniștri PSD (Florin Georgescu și Liviu Voinea), dezaprobă codul fiscal.

http://www.zf.ro/zf-24/o-reglare-fiscala-in-cadrul-bancii-nationale-artizanii-programului-economic-al-psd-au-fost-trasi-pe-dreapta-14653522

Și totuși cât putem reduce TVA-ul? În 2008 el era de 19%. Acum, după reducerea la 9% a TVA-ului la alimente, avem un TVA ponderat de 19%. Dacă am reduce TVA-ul la 19%, atunci TVA-ul ponderat ar fi de 16,5%.

http://cursdeguvernare.ro/reducerea-tva-easy-does-it.html

Inflația în 2014 în România a fost ridicată (1,4%), a treia din Europa. După primele 6 luni din 2015, am urcat pe locul 2 în topul european, asta deși în iunie am avut TVA de 9% la alimente.

Deci să nu ne mai plângem/lăudăm cu deflație, prețurile erau mai ridicate la noi, iar tendința europeană era oricum de reducere a prețurilor.

Redactorul Marin Pană spune că: "poate n-ar fi rău să ținem minte că inflația pe primele cinci luni din acest an (exact înainte de a se aplica măsuri ce nu mai pot fi luate pe viitor pentru a tempera creșterea generală a prețurilor și înaintea manifestării unui efect de bază foarte defavorabil) ajunsese deja la 1,78%. Iar asta înainte de majorarea salariului minim, alte sporuri salariale, alte creșteri de pensii speciale, majorarea alocațiilor pentru copii și altele asemenea.".

http://cursdeguvernare.ro/semnal-scaderea-tva-mascheaza-un-fapt-incontestabil-romania-urca-in-topul-inflatiei-la-nivelul-ue.html

Drumurile noastre

Drumurile noastre unde duc ele? Tot mai puțin duc ele înainte. Până și melcul merge mai repede, iar drumurile actuale sunt prost construite, neîntreținute. Dar asta nu contează când realizăm excedent bugetar. Și totuși infrastructura nu e o lozincă ci o cruntă necesitate.

http://www.zf.ro/eveniment/businessul-resimte-in-mod-dramatic-lipsa-investitiilor-publice-taierea-cheltuielilor-cu-infrastructura-submineaza-economia-romaniei-14649358

„Nu putem face comerţ sau indus­trie fără infrastructură. E o subminare a economiei naţionale. Lipsa unei infra­structuri se răsfrânge în costuri mult mai mari pentru companii“, spune Andrei Mocanu, directorul general al companiei de recuperare de creanţe Kredyt Inkaso.

Mai mult chiar: „Banii sunt sângele unei economii, însă infrastructura reprezintă venele şi arterele. Dacă nu ai infrastructură, nici banii nu circulă, nici companiile nu se pot dezvolta“, spune la rândul său Adrian Gârmacea, director general şi acţionar al producătorului de tâmplărie din PVC, uşi de interior şi uşi de garaj Electric Plus din Bacău, care activează pe piaţă cu brandul Barrier.

Cum de sânge, chiar în exces, s-a ocupat BNR, venele ni le-am tăiat singuri, prin guvern, încă o dată.

România are o reţea de autostrăzi restrânsă, încă are drumuri naţionale de „pământ“, în timp ce calea ferată este subîntreținută, pe cale de distrugere totală, trenurile de călători circulă cu doar 43 km/h, iar cele de marfă au o viteză medie de 23 km/h, mai rău decât acum 100 de ani. Cruntă involuție!

Și totuși guvernul a avut bani, dar a preferat să-i taie, când soluția era alta. „Soluţia nu era să se ia banii de la Transporturi, soluţia era să se găsească o echipă care să poată să cheltuiască banii. Trebuie management de calitate, specia­lişti. Pare că suntem într-un film ciudat“, afirmă şi Adrian Mihai, acţionar al Fan Courier.

Astfel Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), a cheltuit în primul semestru doar 830 de milioane de lei din cele circa 6 miliarde de lei pe care le are în buget anul acesta, principalele facturi achitate fiind cele pentru achiziţia de sare industrială pentru deszăpezire sau întreţineri de drum pe timp de vară sau iarnă. Ce putem spune după un așa management de senzație? „Sunt trei variante: să râdem cât sunt de incapabili (cei din Ministerul Transporturilor, pentru că nu au reuşit să cheltuie banii pe care îi aveau la dispoziţie, să ne plângem că suntem conduşi de incompetenţi sau să ne revoltăm că suntem conduşi de asemenea oameni. E o tristeţe generală“, mai spune Gârmacea.

Pas Cod Fiscal

Codul Fiscal după adoptarea lui aproape unanimă de către Parlament, nu a fost promulgat de președinte. Codului Fiscal i s-a spus "pas" (și nu "pa") și se reîntoarce în Parlament.

Codul Fiscal propune o relaxare accentuată a taxelor (în primul rând a TVA de la 24% la 19%). Asta după reducerea TVA la alimente de la 24% la 9%. Și după dublarea alocațiilor copiilor și alte măsuri sociale din toamna trecută și din anul acesta.

O relaxare fiscală e necesară, dar întrebarea esențială este câtă relaxare fiscală putem face fără a afecta echilibrele macroeconomice, câtă relaxare fiscală e sustenabilă și pentru viitor. Dacă momentan bugetul de stat este pe excedent (pentru că nu am cheltuit banii alocați pentru infrastructura locală și națională), nu există un studiu de impact pentru perioada următoare. Estimările guvernului sunt super-optimiste, analiștii economici independenți, Consiliul Fiscal și BNR au alte evaluări, întro notă pesimistă.

Ca și cum n-am retrăi iar anul 2008, pe lângă relaxarea fiscală apare și promisiunea unei noi legi a salarizării bugetarilor cu niște creșteri de salariu fantastice.

Prin urmare, reduceri de impozite și creșteri de cheltuieli sociale este rețeta propusă de guvern și parlament, care nu poate duce decât la un deficit foarte mare. 

Se spune că e nevoie de deficite mai mari pentru dezvoltare, dar investițiile publice s-au tăiat și nu sunt semne că vor fi revigorate, iar toate măsurile propuse au ca unic scop economic creșterea prin consum. Creșterea prin consum nu durează și nu ajută prea mult economia.

Cu cât politicienii au mai multe dosare, cu cât crește generozitatea acestora cu bugetul țării, căci de undeva trebuie să scoată capital politic. Numai că rețeta aceasta am mai văzut-o și la noi și mai ales în Grecia, iar urmările le-am trăit/văzut prea bine.

 Parcă dezbaterea e mai mare acum decât înainte de adoptarea legii. E bine și mai târziu, dar nu e lucru lăudabil.

Guvernul susține că aplicarea codului va conduce la un deficit de 2,9%.

Consiliul Fiscal susține că deficitul va ajunge la 4,6% (incluzând și creșterea salariilor), iar consultantul Gabriel Biriș susține că ne îndreptăm spre un deficit de minim 6% (incluzând relaxarea fiscală, creșterea salariilor, creșterea bugetului de apărare și ceva creștere la investiții publice).

http://cursdeguvernare.ro/dezbatere-la-bnr-despre-efectele-noului-cod-fiscal-adevarate-probleme-sunt-in-spatele-relaxarii-fiscale.html

http://cursdeguvernare.ro/gabriel-biris-noul-cod-fiscal-si-directia-romaniei.html

Ideea este că derapajul e foarte mare și periculos. Convenitul 3% deficit se referă pentru perioade de criză, iar 1% pentru vremurile bune economic.

Aceste discuții există și nu vor dispărea, pentru simplul motiv că există deficit. Dacă deficitul ar fi zero, atunci dacă reduci veniturile, trebuie să reduci și cheltuielile.

https://logec.ro/care-este-deficitul-bugetar-optim-zero-in-fiecare-an/

Nu există o reteță a succesului de dezvoltare economică cu deficite mari sau mici. Până la urmă contează efectiv ceea ce faci cu banii, dacă investești sau nu, dacă investițiile sunt eficiente.

http://www.analizeeconomice.ro/2015/07/care-din-statele-noi-ale-ue-s-au.html

Relaxare să fie, dar nu oricum și oricât! Am făcut în ultimii 25 de ani atâtea lucruri prost și greșit, ar fi timpul să facem ceva bine gândit.