Primăvara din pandemie

 

Economia României a scăzut în anul 2020 cu doar 3,9% PIB. Mult mai bine decât în orice prognoză. Dar, problema României nu este PIB-ul ci execuția bugetară: statul colectează extrem de puțin (cu 50% mai puțin decât media UE!) și cheltuie ineficient sau imoral (pensii speciale).
https://cursdeguvernare.ro/economia-romaniei-a-scazut-cu-39-in-2020-date-semnal-ins.html?fbclid=IwAR0AHmiqG-0TrBu4T9Ql1KHLg8pXQzKzQcJFVFx71V0sTgOMch1K57A616A

Suntem iar tigrii Europei după evoluția spectaculoasă din T4 2020. Sigur, avantajul nostru a fost că am evitat reintrarea în lockdown.

https://www.profit.ro/stiri/economie/clasament-preliminar-romania-a-avut-in-ultimul-trimestru-cea-mai-mare-crestere-economica-din-ue-19982726?fbclid=IwAR0qfY1wbGBsXMN7MFZMYcMt_ueoay2uh-FEGmkV18OnE2FoR5cg7EmJ-yQ

Revenirea într-un fel de V, mai inclinat spre dreapta (am recuperat în 2 trimestre căderea din trimestrul 2 2020).

Analiștii economici devin mai optimiști pentru 2021 și revizuiesc în sus creșterea economică (cu cel puțin 1,5% PIB). 

https://www.profit.ro/stiri/economie/infografic-surpriza-economica-uriasa-din-t4-determina-analistii-sa-revizuiasca-in-sus-cresterea-economica-pe-2021-recuperarea-completa-din-criza-covid-19-mai-rapida-decat-era-asteptat-19982916?fbclid=IwAR04wLDBwVIMQtm0Opu0U9D5b2mKJaDhlQ0UXjh_hmzFnlslPvvPWaEUUKk

Când politizarea a revenit și foamea statului de dividende a crescut, s-au prăbușit și firmele de stat.

https://cursdeguvernare.ro/intrebarea-de-55-miliarde-de-ce-s-o-fi-prabusit-brusc-in-2019-economia-de-stat.html?fbclid=IwAR1znMUFUeRwE3Ws1lH2XhF1DpQmFyJvusJCq0m90YZZdtvufVnsRq-eQ-k

Economia a ieșit destul de bine la testul pandemiei. Asta deși a fost an secetos, deși statul ”greiere” a avut mai puține mijloace financiare la îndemână.

https://www.zf.ro/opinii/spre-surprinderea-tuturor-analistilor-economia-romaniei-rezistat-19920893?fbclid=IwAR2Um24-R19stJ8F6R3OZ8ySkfW4LS6kO6MKkLSK4La_waG8SZrPwuHQ4ng

Prin revenirea industriei pe T4, cu avansul susținut al construcțiilor (inclusiv de infrastructură) și cu un bun nivel de consum, s-a ajuns la un rezultat economic peste așteptări.

https://cursdeguvernare.ro/neasteptat-de-bine-pib-a-scazut-cu-doar-39-in-2020-date-semnal.html?fbclid=IwAR0IvFvHNlbR1qiVAmMj5sJEg27egVVQNW4quX6yhorh0k4j2XETlyqPaH8

Optimismul economic se extinde în rândul analiștilor.

https://www.zf.ro/eveniment/analistii-devin-optimisti-2021-cresterea-economica-peste-5-anul-19920929?fbclid=IwAR2K1atkZVZ6zKwAzhCUUNHwmVeosfxJzOfIt6WDh0Iq_w9QciS0e5kH8Xw

Avem o țară așa cum o construim. Cu bani puțini alocați educației, rezultatele sunt pe măsură. Legea educației din 2011 prevede alocare bugetară de 6% PIB, dar această prevedere legală este ocolită mereu de guvernele românești.

Sigur, scuza guvernanților este că statul încasează extrem de puțin la buget (cu 50% mai puțin decât media UE). Cu 15% PIB în plus dacă am fi la media UE, sau cu 5-7% PIB în plus dacă am fi la nivelul unor țări est-europene (gen Bulgaria sau Polonia), atunci 6% PIB nu ar mai fi o țintă imposibilă. Încasările mici la buget au fost/sunt uitate atunci când s-au inventat pensiile speciale. Iar, 5% PIB în plus la buget (posibile dacă continuam reforma ANAF așa cum Bulgaria a făcut până la capăt), nu garantează că banii în plus ar fi mers la educație, la sănătate, poate nici la pensii.

Este o iluzie (întreținută) că poți avea un stat social cu venituri de paradis fiscal.

Viitorul aparține celor care investesc (cu cap) în educație.

Consiliul Fiscal nu crede în reducerea semnificativă a deficitului bugetar, prognozată de guvern a fi realizată până în anul 2024, fără creșterea veniturilor bugetare (în % PIB). Ori, creșterea veniturilor bugetare (extrem de reduse azi), trebuie să aibă în vedere extinderea bazei de impozitare (prin eliminarea excepțiilor), îmbunătățirea performanței administrative a ANAF și, după părerea mea, o nouă distribuție a taxelor și impozitelor și mărirea numărului de salariați.

https://cursdeguvernare.ro/consiliul-fiscal-opinia-pe-buget-cheltuielile-cu-personalul-sunt-nesustenabile-largiti-baza-de-impozitare-control-strict-pe-cheltuieli.html?fbclid=IwAR1pXz662ewW6M87WhqFKEi4Ag93uPoIW0I6ZuatxRl_j198OIECpNHOhyQ

România este în frunte, detașat, la creșterea economică pe trimestrul IV raportat la cel anterior.

Dacă raportarea se face la trimestrul similar al anului 2019, suntem în top 3.

Creșterea economică este una, deficitul bugetar o altă discuție. Și, cum am parcurs 5 ani pentru involuție, vor fi necesari un număr similar de ani pentru corecție.

https://www.zf.ro/eveniment/economia-romaniei-ultima-suta-metri-2020-recuperat-cel-bine-uniunea-19924972?fbclid=IwAR1wz1vPu7IlW7UJld4Eiy3_rzXTsgpZoUnEn61FiUV2IM-_NHKTSiClehU

Minele de cărbuni s-au redeschis în Germania.

Fake news.

Adevărat, anul trecut o termocentrală a fost pusă în funcțiune (după 9 ani de întârziere!). Cu toate acestea, acordul politic este ca în anul 2038 să se renunțe TOTAL la cărbune. Iar centralele mai vechi ar urma să fie închise încă din anul 2025.

Nici o tranziție nu este ușoară (nici măcar în Germania).

2 termocentrale pe cărbuni din Anglia se închid. Unități nu atât de neperformante precum avem în România. Acesta este trendul european (ne place sau nu). Ele nu mai sunt viabile economic și nu mai sunt dezirabile din motive ecologice.

Nu este singurul sector economic afectat de viteza cu care se schimbă lumea (la noi și pe tot mapamondul). Este datoria celor fac politică economică să ofere soluții concrete, viabile. 

https://www.g4media.ro/the-financial-times-ingenioasa-includere-a-biomasei-in-strategia-climatica-de-ce-se-opresc-centralele-pe-carbune-nu-si-cele-care-ard-lemn-care-primesc-subventii-generoase.html?fbclid=IwAR2K1atkZVZ6zKwAzhCUUNHwmVeosfxJzOfIt6WDh0Iq_w9QciS0e5kH8Xw

Salariile bugetarilor reprezintă 62% din bugetul guvernului. Salariile plus pensiile reprezintă 90% din buget. Aici avem explicația pentru care banii nu ajung, pentru care este nevoie de împrumuturi pentru funcționarea statului și pentru un minim de investiții publice. Și dacă unii cred că 7% PIB este deficit de austeritate, cum vor fi fost bugetele statelor ”furnici” care au funcționat cu excedente bugetare (inclusiv vecina Bulgaria, mai săracă decât noi).

Revenind la bugetari și bugetari. În România, cei mai bine plătiți bugetari sunt din administrația publică și domeniul justiției, apărării și ordinii publice; urmează sănătatea, iar educația este la mare distanță.

Cum stau alții? În Bulgaria, topul este: sănătate, educație, administrație. În Polonia toate cele trei cam egale. În Ungaria, industria prelucrătoare pe primul loc, urmată de administrație publică, iar sănătatea este la coadă. De altfel, în economiile competitive, salariile din industria prelucrătoare sunt deasupra tuturor bugetarilor; la noi, salariile din această industrie sunt la jumătate față de cele ale bugetarilor din administrație.

Autorul articolului, confirmă ceea ce spun eu de multe vreme (pentru că așa arată datele EUROSTAT, nu că așa mi-ar place mie să spun): este un mit numărul mare de bugetari și avem o mare problemă cu numărul foarte mic de salariați raportat la populație.

Adevărul, doare sau nu, dar face bine.

https://cursdeguvernare.ro/doua-grafice-particularitatea-romaneasca-a-cheltuielilor-cu-salariile-bugetarilor.html?fbclid=IwAR32V-y8Ty4hgzw-jwp0CcHxOS1rsefvol_jJPEO2td7qd5g_oxzdw7tge8

România și-a dublat facilitățile fiscale în ultimii 6 ani, ajungând aproape de 5% PIB. Acest dopaj fiscal au ca efect creșterea artificială a PIB. Ele introduc discriminări (pozitive pentru beneficiari) și distorsionează piața. Nu există analize care să demonstreze că produc un impact pozitiv. De fapt, ele au devenit moda ultimilor 6 ani. Iar un efect direct a fost scăderea veniturilor bugetare (% PIB). Scăderea veniturilor plus inflamarea creșterilor de venituri (salarii și pensii) au condus la deficite bugetare inflamate, la derapaje macroeconomice grave și de lungă durată.

https://cursdeguvernare.ro/cum-se-plimba-facilitatile-fiscale-prin-bugetele-romaniei-pe-ce-dam-de-fapt-aproape-5-din-pib.html?fbclid=IwAR0mgZ8W5w_eP6OnYKPDusaXRN85peXcOGVRllPSCwiOybSpfZj06EkNXPc

Lumea se schimbă rapid, dispar meserii vechi, apar altele noi. Iar România alocă infim pentru recalificare.

https://cursdeguvernare.ro/temelia-bugetului-si-a-pnrr-50-din-actualii-lucratori-vor-avea-nevoie-de-noi-calificari-pana-in-2025.html?fbclid=IwAR24MYj8C9EOG9h0lPA2vTorXBVEaq97eFomgdtpJLwDIOcxaa28gW7Zlw8

România are deficit comercial important acolo unde nu ar trebui să aibă: la industria alimentară. Și în special cu țări din proximitate (Polonia, Ungaria). Potențialul nostru rămâne un deziderat care nu se rezolvă cu vorbe (politicianiste) goale.

https://cursdeguvernare.ro/deficitul-comercial-din-farfurie-alimentele-pe-care-romania-le-importa-la-nivel-de-miliarde.html?fbclid=IwAR32V-y8Ty4hgzw-jwp0CcHxOS1rsefvol_jJPEO2td7qd5g_oxzdw7tge8

În ultimii 5 ani, am primit cartonaș galben an de an. Dar a meritat nu? Am făcut sute de km de autostradă, sute de școli și grădinițe, zeci de spitale, am modernizat industria, agricultura, etc. Greșesc?

De fapt, nu a fost așa, din păcate. Am cheltuit peste posibilități fără a lăsa nimic concret în urma, atât pentru generațiile următoare dar și pentru noi, nu am modernizat și dezvoltat România.

Cu alte cuvinte, am fost un greiere trubadur într-o iluzorie vară; asta în timp ce mai toată Europa a avut comportament de furnică.

Greierele este supărat pe furnică, nu pe el însuși, căci a venit iarna și nu-i este deloc bine.

https://cursdeguvernare.ro/deficitul-excesiv-istoria-riscurile-si-solutiile.html?fbclid=IwAR2e_e7IdqySXIFBV_STs0Z_xVBkCusWt36Vk6NbfkXwYPxcWsxdxpLTf9w

Buget de austeritate sau de expansiune? Depinde de cine răspunde.

Politicienii vor spune că este unul de austeritate dacă cheltuielile cu salarii și pensii nu cresc/cresc moderat față de 31 decembrie 2020.

Economiștii vor spune că este unul de expansiune dacă cheltuielile cu investiții sunt mai mari decât anul precedent. Dar, bugetul va fi o promisiune, abia execuția bugetară ne va arăta adevărul. În plus, dacă investițiile vor fi contabilizate ca suma a fondurilor proprii plus fonduri europene, obținem o situație diferită.

Să nu uităm că în ultimii ani am alocat anual (în % PIB) jumătate din alocările anilor 2010-2011 (ani de criză economică).

Iar un deficit prognozat de 7,2% PIB este de fapt 8,2% PIB (diferența de 1% PIB înseamnă credite de angajament -plăți efectuate în anii următori).

https://www.zf.ro/buget-2021/buget-2021-intrebarea-cheie-a-bugetului-pentru-2021-avem-de-a-face-19932984?fbclid=IwAR0vEcRGWh7owUC6uwig3FuGYBXjkyuXhBwkDv3iNRdvRlwgHWSzfyTCUsg

Fondurile europene pentru centrale electrice pe gaz nu vor fi ușor de luat din următoare considerente:

- centralele trebuie să aibă performanțe tehnice superioare din punct de vedere al emisiei de gaze;

- instalarea de centrale pe gaze vine la pachet cu renunțarea la alte centrale mai poluante (cel de cărbuni în primul rând);

- fondurile europene nu vor acoperi decât 70% dintr-o viitoare investiție.

https://www.economica.net/condi-ii-aspre-pentru-romania-daca-vrea-bani-europeni-pentru-centrale-noi-pe-gaze-analiza-sorin-elisei-deloitte_197562.html?fbclid=IwAR3ZH8Z0yqIiV0_K7nahHpOABJo9Dd_7q1HnRBqIr4luaDj1yE6aUMxRWms

Pensiile sunt prin definiție un efect al contribuțiilor din perioada de activitate în muncă. În practică, fondul de pensii este precum un contor (pe o parte intră bani din contribuții, pe cealaltă parte banii ies pentru pensiile aflate în plată). Din păcate, banii nu se acumulează în fondul de pensii, nu se multiplică. Prin urmare, banii pensionarilor de azi sunt legați de contribuțiile angajaților din România. Cum piramida demografică este inversată (mulți pensionari și puțini salariați), plata pensiilor nu se închide din contribuții și este nevoie de transfer de bani de la bugetul de stat. Suma este de 18 miliarde pentru anul 2021, o sumă imensă, un pic mare mare decât tot bugetul Sănătății. 

Pentru că avem o economie care generează număr mic de salariați, statul trebuie să se împrumute nu pentru investiții ci pentru a acoperi pensiile. Pentru că avem venituri bugetare infime la buget (în % PIB), banii nu ajung pentru salarii, pensii, funcționarea statului și investiții și trebuie împrumutați.

Dacă nu investești suficient ca țară în infrastructură, educație, cercetare și sănătate, vei avea o economie care nu produce suficiente locuri de muncă și implicit și venituri bugetare (bașca că ai multe categorii privilegiate scutite de taxe). În consecință nu îți vor ajunge banii pentru servicii sociale decente (educație, sănătate, etc.). Trebuie mai întâi să produci (ca valoare adăugată) și apoi să cheltui.

Numai că la noi, de 31 de ani, carul este pus înaintea boilor și ne mirăm de ce nu mergem atât de repede pe cât am dori (și putea).

http://www.raducraciun.ro/agresiunea-trebuie-oprita-preia-cineva-comanda/?fbclid=IwAR0AHmiqG-0TrBu4T9Ql1KHLg8pXQzKzQcJFVFx71V0sTgOMch1K57A616A

”• România trebuie să închidă centralele de cărbune până în 2030 (mai avem doar 9 ani).

• Apoi mai avem doar 20 de ani să folosim centralele pe gaze pe care încă nu le-am construit .Și gata, end of game!

• Guvernele noastre știu asta de 15-20 de ani și n-au făcut nimic, n-au mișcat un deget.”

Minerii au o muncă grea, prost plătită și generatoare de pierderi uriașe. Politicienii nu au nici viziune economică, nici curaj politic, iar asta costă România și pe români. Oamenii care lucrează în minele de cărbune merită o soartă mai bună și un viitor. Non-soluțiile guvernanților nu rezolvă nimic, produc frustrare și prelungesc agonia.

Extragerea minereului de cărbune și utilizarea lui în termocentrale nu mai au viitor în Europa. În Germania, minele de cărbune sunt muzee; în curând și termocentralele. 

”Poate ascunderea adevărului și mințirea populației, cum că putem să continuăm la infinit fără să închidem minele și centralele pe cărbune, vor aduce partidelor de la putere mai puține voturi pierdute la alegerile următoare. Dar sigur le va costa mai multe voturi decât adevărul spus cinstit în față și îndemnul de a lucra împreună la salvarea energeticii românești.”

https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/cate-voturi-costa-adevarul-in-romania-dar-minciuna?fbclid=IwAR1F4AWZA8mo9TqAGm4s36M5bmAjPQIlWTB6a3esbu57D8yVAzwhnei8XwE

Cea mai slabă lună ianuarie din anul 2006 încoace (din punct de vedere al deficitului bugetar).

Și sunt mulți care vor cheltuieli mai mari (pentru pensii, salarii și alocații), dar nimeni nu are soluții reale/sau preocupare pentru creșterea veniturilor.

https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/deficitul-bugetar-din-ianuarie-a-fost-de-0-3-din-pib-cea-mai-slaba-luna-ianuarie-incepand-cel-putin-din-2006-20034144?fbclid=IwAR1bV3gjBuUmU-p77cKZ_n-_AWkl5YCeahkz9t9QnkSE6V-czg85kLjgmVI

Țara are buget. În dezbaterile parlamentare, nu am auzit nici o preocupare pentru creșterea veniturilor, nici o soluție concretă. 100% competiție pentru cheltuieli. Dar, totuși, bugetul de stat este despre venituri și cheltuieli.

Bani mai mulți cheltuiți pentru un minister sau altul trebuie să producă plus valoare, servicii publice mai bune. Dar, în stil românesc, totul se reduce la bani mai mulți pentru salarii, pensii și alocații. Deloc despre plus-valoare și servicii publice mai bune. Banii  (pe care nu-i avem) nu ajung, pentru mai binele public este nevoie și de viziune.

https://alephnews.ro/inregistrare/fini-sunt-pentru-ce-vreti-mai-multi-bani-pentru-educatie-si-sanatate-ce-sa-faceti-cu-ei-nu-exista-un-plan-doar-o-gaura-neagra/?fbclid=IwAR0_DHXutoeUStxhB0E6V6l6jBp3oM5dR6oHTpKJFtOkezAY2RcAc4oTSl0

”cheia „reformelor” este să nu reducem nicio cheltuială, ci doar să așteptăm să crească economia….”

https://spotmedia.ro/stiri/economie/politicienii-au-invins-reforma-s-a-amanat-pentru-altadata?fbclid=IwAR3ohUCnk7zsSuXjozd5aqyEUFHviPAEBMetp05wxU7o8Wmk3954zuXqqII

România va parcurge iar un drum al macrostabilizării bugetare. Va fi greu pentru că cea mai mare parte a deficitului bugetar este structurală (”greierele” român).

Strategia guvernului nu prevede creșterea veniturilor (în % PIB), deși ar fi esențială.

”Teoretic, creșterea veniturilor bugetare se poate realiza pe trei căi distincte:

- prin combaterea evaziunii fiscale și a economiei „la negru”. Se estimează că numai din neîncasarea TVA cauzată de evaziunea fiscală se pierd venituri bugetare de circa 3 procente din PIB. Informatizarea ANAF, generalizarea caselor de marcat electronice și alte măsuri similare ar trebui să poată aduce cel puțin jumătate din această sumă (1,5 procente din PIB) ca venituri suplimentare. Dar pentru aceasta este nevoie de un nivel de voință politică ce momentan pare că lipsește.

- prin închiderea a cât mai multe portițe legale („loopholes”) generate de nenumăratele exceptări și scutiri de la plata impozitelor și taxelor și care au proliferat în Codul Fiscal începând din 2015. Se estimează că toate aceste portițe legale reprezintă venituri bugetare neîncasate de circa 4,5 procente din PIB (cu reducerile de TVA reprezentând circa o treime, iar reducerile de CAS o altă treime din acest total).

- prin creșterea anumitor rate de impozitare. Înțelegem că acesta este un subiect tabu, pe care guvernul nu îl ia în considerare, atât din rațiuni ideologice, cât și economice (persistența pandemiei Covid-19). Totuși, mai devreme sau mai târziu, astfel de creșteri vor trebui avute în vedere, fie că vor fi impuse de Comisia Europeană (taxe ecologice, pe emisiile de carbon etc.), fie de realitățile economice interne (impozite pe proprietate).”

https://cursdeguvernare.ro/valentin-lazea-o-analiza-repetabila-povara-a-consolidarii-fiscale.html?fbclid=IwAR04wLDBwVIMQtm0Opu0U9D5b2mKJaDhlQ0UXjh_hmzFnlslPvvPWaEUUKk

Din anul 2012, Legea educației prevede o alocare bugetară de 6% PIB, dar an de an, execuția bugetară nu depășește 3% PIB.

Dacă unui om (membru al unei organizație profesională, sindicale, etc.) nu i se dau drepturile legale, atunci el va apela la un avocat și, în cele din urmă își va primi drepturile (fie și eșalonat).

Dacă Educația ar avea avocat, atunci ar recupera sume cam cât toate veniturile bugetare ale statului (9x3=27% PIB). Executarea statului ar fi imposibilă, căci nu poți avea un deficit bugetar de 35% PIB. Și eșalonarea ar fi greu de dus, căci ar însemna 1% pe perioadă de 27 ani, la care s-ar adăuga cele 3% necesare respectării curente a legii. Ar însemna 4% PIB alocați în plus an de an pentru educație. Un efort uriaș, imposibil deși necesar.

Morala: să nu mai avem legi pe care nu vrem/putem să le aplicăm.

Dar, stați liniștiți: Educația nu are Avocat. Din păcate.

România, după aderarea la UE, a recuperat puternic din decalajul economic istoric față de Occident. Singura perioadă din istorie când se întâmpla asta (nu în regimul monarhic, nu în regimul comunist; deși fiecare dintre ele a avut perioade de dezvoltare economică remarcabilă). Asta o demonstrează datele statistice.

https://economedia.ro/infografic-cu-cat-e-romania-mai-bogata-dupa-20-de-ani-dupa-aderarea-la-ue-am-redus-masiv-decalajul-economic.html?fbclid=IwAR1pXz662ewW6M87WhqFKEi4Ag93uPoIW0I6ZuatxRl_j198OIECpNHOhyQ#.YHsWHugzY2x

România cheltuie mai mult pe educație decât Finlanda și la fel de mult pentru sănătate precum Germania. În procente din veniturile bugetare. Și totuși, nu se prea cunoaște. Dincolo de proasta gestiune a banilor, problema este a veniturilor bugetare infime (în % PIB). Adică, tortul este extrem de mic: 32% PIB România, 47% PIB Germania, 52% PIB Finlanda.

Concluzia: nu putem avea un stat social cu încasări de paradis fiscal.

http://www.raducraciun.ro/alocam-cat-finlanda-pentru-invatamant-si-cat-germania-pentru-sanatate/?fbclid=IwAR0_DHXutoeUStxhB0E6V6l6jBp3oM5dR6oHTpKJFtOkezAY2RcAc4oTSl0

”V”-ul românesc în context european. Revenirea economiei românești arată mai bine decât în aproape toată Europa. De ce oare?

În primul rând, pandemia a ajuns mai târziu la noi și am fost preveniți de efecte. În al doilea rând, măsurile restrictive din ultimele luni au fost ușoare față de restul Europei. În al treilea rând, economia noastră este mai elastică și obișnuită cu evoluția în ”dinți de ferăstrău”.

https://cursdeguvernare.ro/cum-arata-v-urile-ue-la-startul-lui-2021-romania-pe-locul-5-ca-revenire-economica.html?fbclid=IwAR29Q2XAQzN4ahXhDIIy8yq8HJxBJeEXc6IotLEfDHVYdKCe7DD6PnNcc5E

Lumea se schimbă rapid. Europa se vrea ecologică, verde astfel încât centralele pe cărbuni, chiar cele pe gaz vor deveni amintire. Și, certificatele verzi le vor scoate din piață. Așa cum, probabil, într-un orizont de timp mediu, nici centralele de apartament (pe gaz) nu vor mai fi acceptabile (împovărate de taxe de mediu) și soluții ecologice, flexibile funcțional și economic (la nivel de scară de bloc/cartier) vor schimba și regimul termic al locuințelor.

,,În următorii 5-6 ani, pentru populaţie va fi mai ieftin să treacă la încălzirea pe curent electric, centralele termice electrice având deja un randament foarte bun. Inovaţia în domeniu şi taxele de poluare ce vor fi implementate la nivelul UE vor face ca folosirea gazelor naturale să nu mai fie rentabilă, urmând calea cărbunilor. Este necesar un proiect naţional de susţinere a centralelor electrice’’, afirmă experţii.

”Tranziţia la Pactul Verde, de eliminare a tehnologiilor poluante din economie, va fi una dintre cele mai mari provocări economice ale României. Dacă nu vom acţiona rapid, eficient, cu programe de stimulare a investiţiilor green pe lanţurile economice, cu o implicare activă a statului şi a companiilor, vom rata şansa de a ne pregăti pentru viitor. România joacă în 2021 cartea deceniului, prin Programul de Redresare şi Rezilienţă! Investiţiile în tehnologiile verzi, de la eolian la hidrogen şi transport electric, sunt cruciale pentru viitorul economic al ţării’’, afirmă Marius Hărătău, managerul FACTORY 4.0.

https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/analiza-facem-minerii-inlocuim-carbunele-centralele-gaze-vor-deveni-amintire-1_605c3b285163ec4271461d54/index.html?fbclid=IwAR2wk5q67OXPu25DEva2Q4rR2MWDGAE3ajO56fPNqzyzpfJjomzktTuXiA4

Și tot despre viitor. Deși avem un sector agricol mare, cu multe mici gospodării, totuși suntem la coada Europei la agricultură bio.

https://cursdeguvernare.ro/ue-isi-pregateste-agricultura-bio-pe-25-din-terenurile-agricole-in-romania-nici-macar-agricultura-de-subzistenta-nu-e-ecologica.html?fbclid=IwAR1zoMcLbHsTdIk84sMYp5pmMAcMHpyUGOib1KFFWKI18DQ7QQciXvJPOhg

Educație cu folos puțin egal viitor incert.

Lipsa inovării egal viitor alterat.

Avem viitorul pe care ni-l sădim.

”putem să ne spălăm pe cap cu toate resursele noastre, dacă nu știm și nu avem cu cine să le exploatăm în mod inteligent și, mai ales, productiv!

Avem gaze? Și ce dacă, le vom lăsa pe fundul mării sau îi vom invita politicoși pe austrieci să ni le scoată și să le exporte către țări care au petrochimie. Avem cărbune? Și ce dacă, îl vom îngropa adânc în pământ pentru că nu vrem sau nu avem cu cine să construim sau să modernizăm centrale. Avem păduri? Și ce dacă, vom continua să ne rugăm de austrieci să ni le taie și să vândă cheresteaua. Avem apă? Și ce dacă, nouă ne e lene să construim alimentări cu apă sau irigații. Avem teren agricol? Și ce dacă, îl vom cultiva doar cu grâu și porumb, pe care le vom vinde pentru a avea bani să importăm porcii pe care nu mai vrem să-i creștem.”

Suntem în contratimp cu Europa: ”Este limpede că tendința marilor puteri economice ale lumii este de a-și întări caracterul inovator, de a se baza și mai mult pe cercetare-dezvoltare ca motor de creștere economică. Este, la fel de limpede, comportamentul de țară bananieră al României: dacă UE, ca entitate, precum și majoritatea statelor membre, cresc constant partea de PIB alocată cercetării și dezvoltării de produse și tehnologii noi, țara noastră își scade finanțarea pentru inovare și își condamnă cetățenii la un viitor de culegători de sparanghel.”

”Este clar că modelul de creștere al viitorului se bazează pe inovare, pe asimilarea și dezvoltarea de tehnologii noi. Uniunea Europeană, din care teoretic facem și noi parte, acest model l-a ales. Statele Unite, China, Coreea de Sud și Japonia, marile puteri ale tehnologiei, toate au o creștere economică din ce în ce mai mult dependentă de cercetare și dezvoltare. Mai aproape de noi, avem două modele grăitoare: Elveția și Israel. Israelul este chiar de pus în ramă: o națiune de nici 7 milioane de oameni a putut să supraviețuiască înconjurată de sute de milioane de inamici, care dețin jumătate din resursele globului, grație extraordinarei concentrări spre inovație și tehnologii noi.”

Fără educație inteligentă, fără cercetare și inovare, risipind resurse minerale fără a produce valoare adăugată, cheltuind sume disproporționate în sectorul bugetar, fără a acumula și investi eficient, trăind peste posibilități (pe datoria generațiilor viitoare) nu vom reuși să avem o țară ca afară, nu vom atinge potențialul real de dezvoltare. Tortul veniturilor bugetare este extrem de mic (cu 50% PIB mai mic decât media europeană) și este prost gestionat.

Din păcate, doar globalizarea și investițiile UE ne-au generat progresul economic, căci guvernanții post-decembriști au fost o frână în dezvoltare (nu mai contează cât din rea voință, cât din incompetență și neștiință).

https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/de-ce-ne-ati-ucis-viitorul?fbclid=IwAR23gyfoKRXX4JCQUNcpVursCVROcWZvFVSj0nM7cJqIoQS4gh6EE3Dd_CU

Deficitul bugetar, o problemă pe termen lung.

https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/guvernul-are-un-deficit-de-deficit-de-12-76-miliarde-lei-1-14-din-pib-pentru-primele-doua-luni-cheltuielile-au-urcat-cu-11-in-timp-ce-veniturile-au-avut-o-crestere-de-aproape-trei-ori-mai-lenta-20085919?fbclid=IwAR04wLDBwVIMQtm0Opu0U9D5b2mKJaDhlQ0UXjh_hmzFnlslPvvPWaEUUKk

Cam tot românul crede (pe baza percepțiilor sale senzoriale de necontestat) că România este piața de desfacere a Occidentului.

Realitatea este ca primele țări europene cu care avem deficit economic sunt Ungaria și Polonia (”oi negre” în Uniunea Europeană). Prima în clasament este China; dar cine din lume nu are deficit comercial cu China??

Germania, locomotiva Europei este abia pe 4, Austria pe 6, Olanda și Belgia pe locurile 9, respectiv 10. În top 10 mai sunt: Turcia, Kazahstan și Rusia. Unde sunt Marea Britanie, SUA și Franța? Păi ele sunt la capitolul excedent, adică diferența dintre exporturi și importuri este pozitivă!

Ultimii au fost sub lozinca ”Cheltui și câștigi!”, adică statul s-a împrumutat, a mărit artificial veniturile populației fără a asigura și produse autohtone competitive, astfel încât românii au năvălit la shopping și au cumpărat produse de import. Consecința: ne-am împrumutat de la generațiile viitoare ca să subvenționăm locurile de muncă ale altora (mai bogați ca noi). Și, după asta, desigur ne-am lamentat fals că ”nu suntem lăsați să ne dezvoltăm”.

Problema acestor deficite comerciale arată limitele economiei românești (structurale), dar din păcate, nici un guvern nu a căutat soluții de reducere a lor.

https://cursdeguvernare.ro/analiza-comertului-exterior-in-pandemie-de-la-cine-ce-am-cumparat-ce-si-cui-am-vandut-topul-tarilor-care-ne-produc-deficit-comercial.html?fbclid=IwAR3ZH8Z0yqIiV0_K7nahHpOABJo9Dd_7q1HnRBqIr4luaDj1yE6aUMxRWms

Când ”tortul” bugetar este mic (diferență de 50% față de media UE), resursele sunt mereu insuficiente. Nu există preocupare de a face ”tortul” mai mare sau de a cheltui/investi inteligent în capitole care aduc plus-valoare.

https://cursdeguvernare.ro/din-ce-bugete-raportate-la-pib-isi-fac-statele-ue-cheltuielile-cu-educatia-sanatatea-si-investitiile-raportate-la-pib.html?fbclid=IwAR3XyPsgbGMIAzj6xz7OrQacXHy8Zgh3H635MkCmEeSy3TY9-yR9jRJKjcQ

”Greierele” când vine iarna (economică) are resurse foarte puține și puține ”furnici” îi dau credit.

https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/infografic-romania-coboara-in-topul-global-al-sprijinului-direct-din-buget-acordat-in-pandemie-firmelor-si-populatiei-intra-in-compania-unor-tari-din-africa-20056343?fbclid=IwAR0IvFvHNlbR1qiVAmMj5sJEg27egVVQNW4quX6yhorh0k4j2XETlyqPaH8

Cifre optimiste pentru PIB-ul României. Iarăși vom auzi ce lei suntem. Dar creșterea PIB nu rezolvă marile probleme economice anumite în timp (deficit bugetar, deficit comercial, locuri de muncă, etc.).

https://www.profit.ro/must-read/ultima-ora-fmi-urca-puternic-prognoza-de-crestere-pentru-economia-romaniei-in-2021-doar-spania-va-avea-un-avans-mai-mare-in-ue-20101940?fbclid=IwAR0XZdynON8ZpzUvcmqRfgjS0WAv9jHM06GFQS3pQ_wocAex--orRsU2gn4

Lumea nu a ieșit din actuala criză (economică și sanitară). România are nevoie de ani buni pentru echilibrare macroeconomică.

Analiștii economici văd la orizont o nouă criză, una alimentară. Criză care, azi, ar prinde România cu probleme: exportăm materie primă și importăm produse prelucrate.

https://www.digi24.ro/stiri/economie/digi-economic/criza-alimentara-la-care-omenirea-se-astepta-in-10-15-ani-vine-mai-devreme-economist-in-romania-nu-ne-asteapta-vremuri-foarte-bune-1489533?fbclid=IwAR3qZ50dk7eLjkJVg4WfMhLRzoB_US0cTsxG6JGc2fi4pB_dRGrcEr8zt8g

Mulți români ar vrea ca toți banii de la buget să meargă la pensii și salarii. Dar, dacă nu investești, prețul utilităților va crește, riscul accidentelor rutiere asemenea, calitatea serviciilor va scădea, etc.

Trebuie un echilibru între prezent și viitor (imediat sau pe termen lung).  Investiții în infrastructură (educație, sănătate, transport) vor genera servicii publice mai bune și creștere economică sustenabilă.

Numai că politicienii români nu au răbdare ca ”tortul bugetar” să crească și îl împart înainte de vreme și chiar și anticipat. 

https://economedia.ro/pretul-energiei-se-va-tripla-in-urmatorii-ani-pentru-consumatorii-romani-daca-nu-construim-noi-centrale-presedinte-ca-al-alro-slatina.html?fbclid=IwAR3XT6l7lJhoDJWC1r83Hv4_v_a0bWrpGbMZUWxec3gP6iC-trclGV-1f5k#.YHsXp-gzY2x

România postcomunistă are venituri reduse, dar cu toate acestea își permite facilități fiscale imense, majoritatea introduse atunci când economia traversa timpuri liniștite sau favorabile.

Reversul este evident: orice criză te prinde fără resurse de a interveni.

4,7% PIB facilități fiscale înseamnă 150% bugetul educației. 4,7% PIB înseamnă 17,5% din veniturile bugetare!

Ungurii sau polonezii, două repere din Est, au 10% PIB în plus la venituri. Cu aceste 10% PIB în plus s-ar putea onora legile privind finanțarea educației și sănătății, poate s-ar acoperi și ceva din infrastructură și ceva din pensiile mărite fără a avea resurse. Teoretic, doar. Practic, politicienii vor inventa alte cheltuieli electorale care să le aducă instant voturi.

https://cursdeguvernare.ro/cercul-vicios-facilitatile-fiscale-din-anii-buni-vs-ajutoarele-acordate-companiilor-in-anii-de-criza.html?fbclid=IwAR2Um24-R19stJ8F6R3OZ8ySkfW4LS6kO6MKkLSK4La_waG8SZrPwuHQ4ng

Ratingul de țară al României a rămas același (ultima treaptă înainte de junk), dar perspectiva este modificată la stabilă.

https://www.profit.ro/must-read/s-p-a-pastrat-calificativul-bbb-dar-a-modificat-perspectiva-la-stabila-pentru-romania-20121252?fbclid=IwAR1wz1vPu7IlW7UJld4Eiy3_rzXTsgpZoUnEn61FiUV2IM-_NHKTSiClehU

Economia între restart și corecții

 

”România a avut în al doilea trimestru din 2020 a patra cea mai mică creștere a datoriei publice raportate la PIB dintre statele membre UE față de trimestrul anterior dar s-a situat la media UE dacă raportarea se face față de același trimestru al anului precedent, potrivit datelor publicate de Eurostat.

Explicația constă în faptul că am fost campioni europeni detașați la deficit bugetar în trimestrele anterioare declanșării pandemiei, după care, în pofida gestiunii bune din punct de vedere al finanțelor publice în criză, rezultatul nu a mai putut fi îmbunătățit decât la nivelul de declin mediu pe UE într-o situație de criză.”

Am fost țara cea mai risipitoare (greiere) înainte de pandemie. Apoi, am fost mai zgârciți (furnică) tocmai când lumea întreagă a aruncat cu bani mulți în programe de relansare economică.

Problema este că politicul a decis și menținut alte cheltuieli majorate pentru anii următori.

https://cursdeguvernare.ro/date-eurostat-romania-a-gestionat-slab-perioadele-bune-dar-a-performat-cand-i-a-ajuns-cutitul-la-os.html?fbclid=IwAR1m4PGOVsdDSdlbzstXuyrV5crve16L-rEQVr6QBEKmzZ2UrTGWkjy1yJ8

Încă suntem păsuiți de agențiile de rating, până vor clarifica alegerile în ce direcție o ia România.

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/financiar/banci/moody-s-a-pastrat-ratingul-romaniei-in-categoria-recomandata-investitorilor-situatie-anticipata-de-analisti-abordarea-moody-s-poate-fi-un-semnal-si-pentru-deciziile-fitch-si-s-p-programate-in-curand-19562911?fbclid=IwAR3v7ThNjNE5QswE71TwZZtiayCgp9lmdvEM62yFTCkReHVyFdfDNt4WpNs

Avem fiscul cel mai neperformant din Europa. Și, asta este una din primele probleme ale României; multe dorințe de cheltuieli sunt poate întemeiate, dar ele nu țin cont de faptul că România are venituri minuscule.

https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/comisia-europeana-estimeaza-pentru-2019-tva-neincasat-in-romania-de-32-9-miliarde-de-lei-anaf-considera-ca-poate-recupera-doar-5-1-miliarde-de-lei-19560989?fbclid=IwAR0uZohpmdi8JpkS7TsXxkrVDReKYZoBtEqj4w8iAMQZqU8ZUxT3NppkdQE

Deficitul pe 9 luni se adâncește. Semnele bune ale anului sunt plusul de 30% la investiții publice și la cofinanțarea proiectelor europene.

https://www.economica.net/deficit-de-6-36prc-din-pib-dupa-noua-luni-execu-ia-bugetara-pe-septembrie_191740.html?fbclid=IwAR2FNz_tbOZnkqe1KovbBAeFUGVeOUssKt-blO4Kj_fH2yPeLQL2XOX-ShE

https://cursdeguvernare.ro/636-din-pib-deficit-bugetar-inaintea-t4-observatiile-esentiale.html?fbclid=IwAR2kwao3dzOJgWEsxU7Mt8ld_jcC50AycvPZtLt73eTAoK5Qk0HDf15rM0Q

Am făcut toate autostrăzile pe care ni le-am dorit, deficitul nu este până la cer, așa că hai să mai dăm o lege cu o autostradă (a Nordului). Suntem campioni mondiali la proiecte, avem începute și neterminate de zeci de ani diferite proiecte, iar adevărul este că România nu alocă bani suficienți nici măcar pentru întreținerea infrastructurii pe care avem.

Bugetul anului 2021, probabil eliberat de presiunea electoralistă, va trebui să corecteze economic derapajele ultimilor ani și efectele pandemiei.

https://www.zf.ro/opinii/buget-2021-nimeni-nu-stie-pe-ce-sa-se-bazeze-in-anul-urmator-poate-19714502?fbclid=IwAR06RRRG5ct2f-QQCc7OyxYynFrYs0OHfpKY-D0d0qSasDAIt_gfMtz59Os

Despre dilentatism și amatorism, despre false valori și efectele asupra infrastructurii noastre în articolul următor.

https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/de-la-anghel-saligny-la-laurentiu-baranga-si-nicolae-ivaschescu-e-vreun-banc-nu-oameni-buni-asta-e-viata-noastra?fbclid=IwAR3iAf84Fx4Rl65EjWNVCkfBypfZMsOaBhklcw7a4Y2ZJE6LK5jVR3Qybhg

De câteva luni, partidul ce dă guvernul prezintă mesaje publice care vorbesc de fonduri europene pentru alimentări de gaze. Dar, tema era departe de a fi o certitudine așa cum reieșea din comunicarea publică. Mai exact, în iulie a fost o discuție și pe acest aspect în Consiliul European (unde participă șefii de stat).

Abia azi cele 4 mari grupuri politice (PPE, SPD, Renew și verzii) au ajuns la un compromis politic pe această temă. Urmează pașii următori în comisiile Parlamentului European, votul în plen și apoi negocierile cu Consiliul Uniunii Europene (Consiliul Miniștrilor).

Prin urmare, drumul de dorințe la fapte este lung, întortocheat și anevoios.

Pentru România și români este un mare câștig dacă se vor putea face proiecte europene pe gaze naturale. Avem resurse peste media UE la gaze naturale (inclusiv cele neexploatate din Marea Neagră).

Zeci de ani am tot auzit povești cu promisiuni electorale pe tema alimentării cu gaze a localităților (simple povești, căci n-am auzit ca aceste proiecte să fi fost eligibile).

https://www.g4media.ro/acord-politic-esential-pentru-cele-30-miliarde-euro-de-la-ue-pentru-relansarea-economiei-romaniei-extinderea-cu-un-an-a-perioadei-de-cheltuire-a-banilor-cresterea-avansului-mentinerea-proiectelor-p.html?fbclid=IwAR1uqSYkolmAHBn6zLNN9NTRxbA3DKeFFHi_4BAxYWJo7mu806zn2Xc879w

5 bombe macro:

- creșterea pensiilor cu 40%;

- creșterea deficitului bugetar;

- ratingul de țară la un pas de ”junk”;

- corecțiile obligatorii necesare pentru a reduce deficitul bugetar;

- creșterea datoriei publice.

Toate aceste bombe sunt sub presiune electorală, sub presiunea epidemiei și a necesității funcționării optime a economiei.

https://www.zf.ro/opinii/romania-sta-acest-moment-5-bombe-macro-vor-exploda-cursul-valutar-19728709?fbclid=IwAR2_h99r01LxkA2a18_LmMxRQ_LP8Snu1hBbL9cpMTfE3LaZZVmaDzyOJ1s

Non-stop, discursul partidelor politice este despre cheltuieli. Nimeni nu-și bate capul să vorbească despre venituri. Iar veniturille sunt enorma problemă bugetară a României.

Scăderile de taxe din ultimii ani, au inflamat temporar PIB-ul, dar au adus venituri la buget mai mici (în % PIB).

TVA-ul este mult prea mic și chiar și așa, România are pierderi mari din neincasarea TVA. Dar, în context european, cele mai mari diferențe apar din taxarea averilor.

”Analiza pe structura veniturilor fiscale ca pondere în PIB arată că cel mai mare decalaj al României faţă de media europeană este la taxele pe venituri şi averi (2,3% din PIB vs. media europeană de 9,6%). La TVA, diferenţa este de un punct procentual (7,2% din PIB media europeană vs. 6,2% din PIB în România).”

Cauza din spatele veniturilor bugetare mici (de paradis fiscal) sunt și incapacitatea administrativă (ANAF) și legislația fiscală inadecvată, dar și o problemă de structură economică (mult prea puține locuri de muncă).

https://www.zf.ro/eveniment/13-ani-ultimul-loc-uniunea-europeana-colectarea-taxelor-cel-mare-19730037?fbclid=IwAR09b-FpobkO8-5CXhg9mcRSAtRxTN-zfKnA4L2II8JKfCgd81KrdxlIhDs

Urmare a politicilor pro-ciclice ale ultimilor ani, România a ajuns la o situație bugetară nesustenabilă, fără spațiu fiscal de rezervă (reducerile de taxe au fost "consumate" în perioada de boom economic).

https://cursdeguvernare.ro/moment-istoric-pentru-finantele-romaniei-in-2021-salariile-bugetarilor-pensiile-vor-depasi-in-premiera-toate-veniturile-fiscale-ale-tarii.html?fbclid=IwAR2wmMKt58FkLj9IapJld6mqt-tU0xGQILYpbD34Ee4GczDjb4DJytKH95w

Cum spuneam, fonduri europene pentru gaze nu sunt o victorie sigură (există un proces de aprobare în curs) și nici totală (într-o Europă care vrea energie verde, concesiile pentru gaze vor fi mai degrabă pentru abonați individuali decât pentru centrale pe gaz).

https://www.economica.net/exclusiv-mesajul-comisiei-europene-catre-romania-finan-am-proiecte-pe-gaze-dar-nu-tot-ce-vre-i-voi_192114.html?fbclid=IwAR3g5aQjFP8EBHv0Cp3JhZosOKlxqhA3Nca02OKaEx7t1-ti1PnWEepOrbA

Partidele politice oferă beneficii alegătorilor (creștere de cheltuieli cu pensii și salarii, reduceri de taxe), dar nimeni nu spune cu ce bani. Asta deoarece problema fundamentală a țării și bugetului este nivelul redus de venituri. Prin urmare, înainte de ”a vinde blana ursului din pădure”, nu mai bine sunt găsite soluții de creștere a veniturilor bugetare? Firește, fără a gripa revenirea economică.

Economia României revine pe creștere (față de trimestrul anterior); revenirea este mai puțin spectaculoasă decât căderea.

Scăderea pe 9 luni este de 4,6% PIB; scăderea față de trimestrul III 2019 este de 6% PIB.

https://www.economica.net/pib-2020-t3-economie-romania-date-ins_192608.html?fbclid=IwAR3TKhWcyitKq7XLu150E-G5xQNwD-vXs0HndrR-x8KjFLd7jZ_ONRjl2bI

Economia revine, dar nu atât de viguros. Agricultura a fost afectată de secetă. Economiștii nu sunt optimiști pentru că deja suntem în valul doi și carantina revine încet-încet.

Revenirea în V pare tot mai probabilă să fie una în W.

https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-24416329-economistii-nu-sunt-optimisti-privire-evolutia-economiei-romanesti-dupa-vazut-datele-ins-trimestrul-iii.htm?fbclid=IwAR0dPXr0cGDd1FvBFhaWBRs5IUnJKx1cgwNedENLxEA1tGZpAaS3SbCmF6M

În context european, doar Spania iese mai rău decât România. Nu am avut recesiune economică (deoarece pandemia ne-a afectat mai puțin în T1 decât pe alte țări europene), dar economia nu revine atât de rapid pe cât ne-am dori.

https://www.biziday.ro/eurostat-in-ultimul-an-economia-romaneasca-a-inregistrat-a-doua-cea-mai-mare-scadere-din-ue-6-dupa-cea-a-spaniei-87/?fbclid=IwAR3H8exIsTmXG0stMfQlRBh_0zfPbRr06tiCjVZipg6XkPhRHUU7628tS1M

Revenirea nu va fi nici în V, nici în W, mai degrabă în K (sau L), este o opinie interesantă a lui Moise Guran care spune că viitorul nu va mai arăta la fel, unele părți ale economiei vor reveni sus, alte părți ale economiei vor rămâne jos.

”Oprirea la cheie a economiilor, în primăvară, putea duce la încetarea pandemiei, dar asta nu s-a întâmplat. Acel preț e plătit deja, însă urmează unul mai greu. Cum revenirea economiei a depins de oprirea pandemiei, iar omenirea a eșuat în acest demers, de acum recesiunea se autoalimentează, iar pandemia e bașca. Acesta e un preț viitor și mă tem că nu îl vor plăti doar cei cu dreptul la opinia că nu e bă nimic, dăcât o conspirație mondială.”

https://www.moise.ro/2020/11/13/nu-e-bine-romania-este-si-probabil-va-ramane-pe-termen-lung-printre-cele-mai-afectate-economii-de-pandemie/?fbclid=IwAR2kwao3dzOJgWEsxU7Mt8ld_jcC50AycvPZtLt73eTAoK5Qk0HDf15rM0Q

Datele economice ale României nu arată bine, iar valul 2 se accentuează și un nou lock-down, probabil, nu va putea fi evitat.

”Cifrele nu mint. Cifrele care provin din statisticile Eurostat nu mint niciodată. Aceste cifre ne indică clar faptul că România a fost printre cel mai prost guvernate state din Uniunea Europeană în acest an.”

Tehnic am evitat recesiunea (2 trimestre consecutive de cădere economică), alocările pentru investiții au crescut, dar totuși economia este gripată.

https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/guvernul-orban-a-esuat-economia-nu-si-a-revenit-in-v-ba-am-ajuns-si-codasii-europei?fbclid=IwAR2kwao3dzOJgWEsxU7Mt8ld_jcC50AycvPZtLt73eTAoK5Qk0HDf15rM0Q

Deficitul bugetar crește, așa ne arată ultima rectificare bugetară.

10% PIB este o cifră tot mai probabilă, chiar dacă nu s-au aplicat legi (întărite de decizii CCR) de majorare de pensii, salarii și alocații.

Iar sfârșitul de an precum și anul 2021 nu arată deloc roz (precum în viziunile electorale ale partidelor).

https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/ultima-ora-rectificare-bugetara-deficitul-urca-la-96-miliarde-de-lei-9-1-din-pib-cu-5-miliarde-lei-mai-mult-fata-de-precedenta-estimare-economia-scade-cu-4-2-19607606?fbclid=IwAR0xzDHUWaa9GZAhLxyld6YA7u5nx5iia9Hj6D4eTq5Q4k2YD9QnsThYzd8

Pentru evoluția bugetară din anul 2019, România a primit cartonaș ”roșu” de la UE (după anterioarele cartonașe ”galbene” din anii 2016-2018). Cartonașul roșu este procedura de deficit excesiv. Pandemia a dat lumea peste cap, altfel încât UE ne va păsui și anul viitor (pentru că acest an a produs uriașe deficite bugetare în toată lumea, chiar și-n cele mai prudente bugetar).

Numai că nivelul uriaș de cheltuieli antamate înainte de pandemie nu vor putea fi ușor și prea curând digerate de un buget atât de firav în venituri.

https://www.g4media.ro/romania-primeste-o-pasuire-de-la-comisia-europeana-in-privinta-masurilor-necesare-pentru-reducerea-deficitului-bugetar.html?fbclid=IwAR0hicM6Xsmf6m6TTgET6bOKxy6YdKn1RRHx135ctEINxNIvY9KR-bvsHAw

Cheltuielile pentru cercetare: ridicol de mici. Și-n valoare nominală, și-n procente PIB. Mult mai mici decât orice altă țară UE (chiar și față de Bulgaria).

Cine investește în cercetare va avea un viitor mai bun.

https://www.edupedu.ro/cheltuielile-pentru-cercetare-in-universitati-136-milioane-lei-in-2019-tot-atat-a-alocat-primaria-oradea-pentru-amenajarea-unui-mal-al-crisului-prin-oras/?fbclid=IwAR09b-FpobkO8-5CXhg9mcRSAtRxTN-zfKnA4L2II8JKfCgd81KrdxlIhDs

Detaliat, cât de puțin investim în cercetare față de țările UE/Europa de Est. Media UE este de cel puțin 4 ori mai mare (în % PIB).

https://cursdeguvernare.ro/nu-doar-ultimii-ci-si-departe-de-vecini-cercetarea-de-la-care-asteptam-viitorul-economiei.html?fbclid=IwAR0DI8E77slGHAcOzVzC0uyVJXFtTxAi6XFshHCRmgrss05LrMy9bR6EGKE

Ce înseamnă oare revenire în V? La ce perioadă de timp ne raportăm?

PIB-ul din anul 1990 a fost reegalat abia în anul 2004 (o tranziție lungă cu crizele din anii 1990-1992 și 1997-1999; de fapt economia românească era în criză economică anterior anului 1989, cu 2 ani consecutivi). Rătăcirea de 15 ani este sau nu o revenire în V?

La criza precedentă, la nivelul anului 2008 s-a ajuns abia în anul 2015. Tot o revenire în V să fie asta?

Iar acum, când se discută despre revenirea în V în aceste timpuri nu se spune la ce perioadă de timp ne raportăm. Și, atunci, fiecare înțelege ce vrea.

România are un ”cartonaș roșu” (triplu roșu, după mărimea deficitului bugetar). Reducerea lui nu se poate face rapid întrucât s-ar ajunge la recesiune economică. Îmbunătățirea colectării rapidă și substanțială este o continuă poveste electorală. Reașezarea taxelor, închiderea multelor portițe fiscale și extinderea bazei de impozitare sunt măsuri care nu pot fi evitate de viitorul guvern.

https://www.profit.ro/stiri/economie/daniel-daianu-consiliul-fiscal-e-nevoie-de-inchiderea-portitelor-fiscale-de-marirea-bazei-de-impozitare-resursele-bugetare-ar-putea-ajunge-la-35-36-din-pib-19622401?fbclid=IwAR2XEdTVyTl0qB9q0Q8p9Ha15p-89dhM3bHW1dadmPYGuYJWhe_fmHCUNUY

Programe de guvernare și referire la investiții. După cuantificarea cuvântului investiție/investiții, la PNL avem un raport de 1,30 cuvinte/pagină, la PSD avem 0,25 cuvinte/pagină, iar la USR-PLUS avem 0,50 cuvinte/pagină.

La promisiuni stăm excelent, la fapte mai avem foarte mult de lucrat (avem mii de proiecte începute și neterminate).

Problema noastră nu este că ne lipsesc idei de a cheltui banii, cât faptul că nu reușim să colectăm bani sau să atragem inteligent fonduri europene.

https://economie.hotnews.ro/stiri-companii-24431844-comparatie-intre-programele-guvernare-pnl-psd-usr-plus-cum-arata-investitiile-viziunea-celor-trei-partide.htm?fbclid=IwAR1bGZZp4knmTFJbmyUWz7iNhSvEhvs4CcXUcP5ouee6DDY4K5NcAWi59pE

O analiză comparată a programelor politice ale primelor 3 partide, cu referire la fiscalitate, pensii și salarii.

Opinez că lipsește un diagnostic corect al economiei României. Fără un diagnostic corect, soluțiile propuse nu vor avea efectul scontat.

Două mari probleme esențiale (cauze) identific eu:

1. Structura economică:

a) mult prea puțini salariați/locuri de muncă;

b) dezechilibre de funcționare în industria chimică (în mod special) precum și în sectorul alimentar (legume, fructe, procesarea acestora).

2. Fiscalitatea (capacitatea administrativă și ingerința politică în stabilirea de taxe și impozite optime, în colectarea acestora). Exemple: un ANAF ineficient și neinformatizat, multe portițe fiscale și scutiri de taxe și impozite; taxe mari pe muncă, dar mici pe consum sau proprietate.

Unde conduc acestea (efecte):

- încasări reduse la bugetul de stat (din cauză de ANAF, din cauză de scutiri fiscale, din cauză de număr mic de salariați); avem încasări de paradis fiscal, media UE fiind cu 50% mai mare, adică 14-15% PIB;

- deficite comerciale pe zonele de petrochimie, electronice, alimentar (legume-fructe și produse agricole procesate);

- deficite bugetare și datorii publice în creștere, căci nevoile statului sunt multe, unele justificate, altele nu (pensii speciale). Dorințele politice de creșteri de pensii, salarii, alocații sunt poate justificate, dar nu sunt corelate cu veniturile bugetare.

Discuția publică este, de regulă, pe ultima grupă de efecte, mai puțin pe celelalte. Cât despre o discuție pe cauze, aceasta lipsește sau este incomplet identificată.

În concluzie, programele politice la care fac referire sunt o listă de dorințe care nu identifică problemele structurale ale României (structură economică și fiscalitate) și care nici măcar nu sunt corelate cu situația de moment care reclamă corecții serioase ale deficitului bugetar.

https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-24433374-cum-cresc-salariile-pensiile-romanilor-programele-guvernare-ale-pnl-usr-plus-psd-scurta-analiza-comparativa-despre-impozitare-cheltuielile-statului-datoria-publica.htm?fbclid=IwAR2vaEAkewah2hV7W2I4Vdk_bSqIwKKf0sAw3doY8RS_2a2lmGU7XsUDV5A

”Nu am pretenția că am o explicație foarte simplă, dar cred că cea mai strânsă corelație pe care o putem găsi este aceea cu cheltuielile pe care statul nostru le face cu educația: 2,7% din PIB. Atâția bani dai, atâția primești. Cât de mult cheltuim pentru educație noi, ca națiune, exact atât primim înapoi ca salariu. Suntem singurul stat membru UE care alocă pentru educație mai puțin de 3 procente din PIB. Suntem singurul stat din UE care cheltuie pentru educație mai puțin de 8 procente din cheltuielile guvernamentale.”

Da, subfinanțarea educației poate fi considerată o cauză a faptului că nivelul de trai nu recuperează rapid decalajul față de Occident, dar ea este mai degrabă efect al cauzelor primare despre care am scris anterior: structura economică și fiscalitatea.

Avem o lege a educației care prevede 6% PIB pentru acest domeniu, dar an de an nu se alocă mai mult de 3%. România ar avea nevoie de 10% PIB pentru educație pentru o perioadă de timp, dar veniturile bugetare sunt ridicol de mici în context european.

https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/lectia-de-la-stalingrad?fbclid=IwAR0qy_7ajlXeU8_-7lkAkg8oOGyRQzkKlu3rThMyJha3_HDF3NtSZrwV_wo

Un om de afaceri ne spune că nu putem avea ”o țară ca afară” cu taxe mici. Taxele pe proprietate sunt de 2 ori mai mici decât cele din UE (desigur, ținând cont de PIB și putere de cumpărare).

România a traversat din 2015 încoace un experiment unic de reduceri agresive de taxe și creștere exponențială de salarii și pensii.

https://www.zf.ro/opinii/opinie-dragos-dragoteanu-euroest-invest-cand-vom-fi-dispusi-sa-19754811?fbclid=IwAR133KSViVnua3gOq_OYKAPRUCThUfqq5NMrpGo3yxlI_HZi9TQlsViwh0w

Datele revizuite EUROSTAT ne spun că în T1 2020 nu am avut creștere economică de 0,3 ci de 0,0 (recesiune tehnică).

Prin urmare, nu doar că revenirea economiei este mai lentă decât în UE, dar nici noi nu am evitat recesiunea tehnică.

https://www.zf.ro/eveniment/economia-romaniei-avut-cea-slaba-performanta-uniunea-europeana-19749420?fbclid=IwAR2FNz_tbOZnkqe1KovbBAeFUGVeOUssKt-blO4Kj_fH2yPeLQL2XOX-ShE

În campanie electorală curge cu lapte și miere din programele partidelor (nu doar în România există un decalaj mare dintre promisiuni și realizări ulterioare).

La competiția ”gogoși electorale” (sau optimism), PNL câștigă detașat în fața PSD (la capitolele creștere economică, respectiv șomaj). USR-PLUS este zero la aceste capitole (nu avansează promisiuni).

https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-24435470-comparatie-intre-programele-guvernare-pnl-psd-usr-plus-cat-pret-cum-anume-creste-economia-viziunea-celor-trei-partide-care-este-rata-indeplinire-promisiunilor-electorale-europa.htm?fbclid=IwAR0u8kDfg8EiunSF6cvUH-HiEXI7gmrdxqlPBeNfVyzRFsMHGTkR8R4-Sx4

Revenirea economică nu este în ”V” ci mai degrabă într-un ”L” (sau în simbol Nike). Momentan, căci foarte curând va deveni ”W”.

https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-24435792-cnsp-mai-realista-nu-vazut-revenire-economica-evolutia-trimestriala-transformat-intr-fel-fel-duce-spre-nike.htm?fbclid=IwAR3fksOYd7_ihwkIYaDCYkKPEvjaDdwYm2k1x119WAWjfx7FiRdxZ72r940

Lockdown 2.0 (sau lockdown light) modulează evoluția economică europeană într-un clar ”W”.

https://adevarul.ro/economie/business-international/analizA-lunga-iarna-economica-vine-europa-putem-astepta-revenire-1_5fbb7a035163ec427128d9c8/index.html?fbclid=IwAR2_h99r01LxkA2a18_LmMxRQ_LP8Snu1hBbL9cpMTfE3LaZZVmaDzyOJ1s

Analiza politica a profesorului Cristian Pîrvulescu: ”la simpla căutare a unor cuvintelor cheie care dau seama despre direcţia unui program de guvernare precum "libertate", "libertăţi fundamentale", "egalitate", "solidaritate" sau "drepturile omului" rezultatele sunt surprinzătoare: cu excepţia USR-Plus, nici PSD şi nici PNL nu fac vreo referire la aceste valori.

Analiza prezenţei sau absenţei acestor câtorva cuvinte cheie spune ceva despre drumul pe care România se va afla în următorii ani. Iar la capitolul valori liberale singurul partid care a ales să le prezinte în programul său a fost USR-Plus. Faptul că celelalte două partide nu au făcut-o pune un serios semn de întrebare în legătură cu intenţiile ce se află dincolo de programele de guvernare.”

https://www.bursa.ro/dincolo-de-programe-65413148?fbclid=IwAR2kwao3dzOJgWEsxU7Mt8ld_jcC50AycvPZtLt73eTAoK5Qk0HDf15rM0Q

Prognozele Consiliului Fiscal au fost mai bune decât ale Guvernului politic (care de regulă ”vinde” iluziii sau are estimări super-optimiste).

https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-24438388-consiliul-fiscal-estimat-mai-bine-deficitul-contractia-economica-decat-guvernul-decursul-anului.htm?fbclid=IwAR3b5TXhqTZPyh_xkgCM98ihJOrpkQ1cce08r_BGOl-D6ZwtuA1lzU4ihOQ

Pe cheltuielile votate în ultimii ani (pensii, salarii alocații), și-n anul următor vom atinge un deficit cu două cifre. Câtă diferență dintre ”greierele” român și ”furnica” bulgară!

https://fineco24news.blogspot.com/2020/11/consiliul-fiscal-vede-un-deficit-de-98.html?fbclid=IwAR1FAgFH56a4oquXgtEMb9MYGr61avVZFeAsQfH7i43rdkyGqTyR0CmgUHI

Deficitul bugetar va fi o problemă uriașă în următorii ani (urmare a comportamentului imprudent bugetar al ultimilor ani, evoluție tip ”greiere”). Digitalizarea poate aduce un plus de venituri, dar nu se va întâmpla prea rapid (ca să nu mai zic de impactul asupra clientelei politice).

Economia României are probleme structurale, iar fiscalitatea le agravează (în loc să le rezolve).

https://www.zf.ro/eveniment/marile-intrebari-pentru-bugetul-romaniei-postpandemie-cum-se-reduce-19758033?fbclid=IwAR3gab74HLQejeNH5YC8YjGhJmy3K5EvFlOx-WbBSScnnAaLH8a6aOTZWHI

Ecuația bugetară a viitorului guvern este complicată în următorii ani. Nota de plată a ultimilor ani nu mai poate fi evitată (fiind amplificată de pandemie).

https://www.zf.ro/eveniment/o-problema-complicata-pentru-oricare-guvern-care-s-ar-instala-dupa-6-19759288?fbclid=IwAR3b5TXhqTZPyh_xkgCM98ihJOrpkQ1cce08r_BGOl-D6ZwtuA1lzU4ihOQ

Și va curge lapte și miere în România următorilor ani deși lumea este în criză economică, deși guvernanții au fost mereu nepricepuți în atragere de fonduri europene, în colectare de taxe.

https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/cate-cincinale-incap-in-patru-ani?fbclid=IwAR1Qq9JLHnL2Gb4UcONgADArh4ModGpsQ0JgjvhFSsq5CzjZzQvXewF-W8o

Semantică importantă în a avea sau nu bani europeni (o mare parte accesați pe proiecte, alții ca împrumut, cu considerente de mediu, etc.).

Depinde de guvernanți dacă vom ajunge la acești bani, dacă îi vom utiliza util și inteligent. Fondurile europene nu sunt un panaceu universal, nu pot să ascundă că nu avem o viziune de dezvoltare.

https://www.zf.ro/opinii/cat-de-rezilienti-suntem-totusi-in-fata-ciorii-vopsite-care-a-luat-19764303?fbclid=IwAR1m4PGOVsdDSdlbzstXuyrV5crve16L-rEQVr6QBEKmzZ2UrTGWkjy1yJ8

Cazuri multe la ATI și numărul de decedați de COVID sunt cifrele ce nu pot ascunde gravitatea epidemiei (așa cum se încearcă prin testarea redusă).

România cheltuie pe sănătate cu 4,5% PIB mai puțin decât media europeană. În educație, cheltuim doar 3% PIB, deși avem o lege care obligă la cheltuieli de 6% PIB.

De ce se întâmplă asta? Pentru că veniturile bugetare sunt cele mai mici din UE, cu 13-14% PIB mai mici decât media UE.

Prin urmare, bugetul este șvaițer, iar oferta electorală a partidelor (prin care curge lapte și miere) ne spune că vom face și mai mari găurile din șvaițer (alte facilități fiscale, alte reduceri de taxe, alte cheltuieli suplimentare).

Mai buna colectare invocată de politicieni este o vorbă goală pentru că mai bune colectare (prin digitalizare, printre altele) ar însemna în primul rând atingerea rețelelor clientelare, iar în al doilea rând mărirea numărului de contributori la buget (implicit eliminarea scutirilor de taxe).

Soluțiile despre care nu se vorbește: corectarea structurii economice și reforma fiscală. Mai multe locuri de muncă, taxe care să stimuleze producția și nu consumul.

Abia atunci, educația și sănătatea vor fi priorități finanțabile.

https://www.zf.ro/eveniment/si-nu-covid-19-este-problema-cea-mai-grava-romania-cheltuieste-cu-19766913?fbclid=IwAR2oWBjpPjxYbZb_TOnV0ILdIl3K4jr7qYy8VwiSMPz_voaIdRcCbcVfZgw

Pensii private din gaze naturale, o posibilă soluție pentru a bunăstarea viitorilor pensionari.

Banii din privatizările postdecembriste nu au fost reinvestiți și au fost aruncați în malaxorul pensiilor și salariilor crescute artificial.

http://www.raducraciun.ro/pensii-private-din-gaze-naturale/?fbclid=IwAR1EkBkX1EsdKMYOWEMJj02JHP0LCdk047mxdyLzixDtLS3F9BIkSj_v4b4

Așa cum am mai scris, parlamentarii s-au făcut că lucrează și, după ce au eliminat pensiile speciale, le-au și impozitat cu 85%, numai că, ambele legi au fost declarate neconstituționale. S-a bifat un subiect electoral, iar ca urmare, pensiile speciale au ieșit și mai întărite.

Urmează de la 1 ianuarie să intre în vigoare și pensiile speciale ale aleșilor locali (pentru că nu există un guvern cu drepturi depline care să le amâne prin OUG).

Planul guvernului minoritar PNL de relansare economică în dezacord cu prioritățile Comisiei Europene, care solicită reforme serioase în domenii precum digitalizarea, protecția mediului, sustenabilitatea economică sau educația.

https://www.g4media.ro/surse-critici-dure-ale-comisiei-europene-pentru-planul-pnrr-al-romaniei-de-cheltuire-a-celor-30-de-miliarde-de-la-ue-destinati-relansarii-economice-zero-reforme-asumate.html?fbclid=IwAR3fksOYd7_ihwkIYaDCYkKPEvjaDdwYm2k1x119WAWjfx7FiRdxZ72r940

Am militat mereu pentru politică bugetară prudentă, responsabilă. Politicienii ne amăgesc că dezmăț bugetar = dezvoltare economică. Numai că, faptele ne spun că, urmare a creșterii deficitului bugetar, paradoxal, investițiile publice în infrastructură (dezvoltarea promisă) s-au redus în loc să crească.

Pentru ce erau bune deficite bugetare reduse (sau excedente), s-a văzut în acest an când statele ”furnici” au avut resurse și spațiu fiscal să sprijine masiv economia.

Mai mult, statele ”furnici” pot reveni rapid la deficite bugetare mici, pe când la noi procesul de macrostabilizare va dura ani buni.

https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/sa-nu-ne-facem-iluzii-noi-nu-altcineva-vom-plati-dezmatul-certaret-al-acestui-an?fbclid=IwAR1Llci12hyBcJMopJdSeoqyCvHbNp-HklcNOiOvBZlMbOxeV2CvUrCQXHA

Planul Marshall european și defazarea României. Acest plan este unul ecologist, dar oficialii români au visat autostrăzi sau alimentări cu gaze.

”Aici însă avem o mare problemă: planul (PNRR) făcut de Guvernul Orban a picat practic la evaluarea Comisiei Europene, care, pe un limbaj diplomatic, a spus că PNRR bate câmpii cu grație. Practic, oficialii noștri au crezut că NextGen e un fel de „fonduri europene”, un fel de supliment de POR-POS-POIM, și nu ceea ce este în realitate: un echilibru între: Un fond anticriză cerut de criza COVID. Un fond verde, cerut de agenda ecologică luată mai în serios ca oricând în țările care practic garantează pentru banii din NextGenerationEU Un fond pentru recuperarea retardului digital pe care Europa îl are cu SUA și Asia.

Dar acest plan poate fi o oportunitate pentru România: ”Un lucru e clar: viitorul finanțabil cu bani de la UE pe zona transporturi este eminamente feroviar și electric. Companiile noastre, precum Alstom, Astra sau Softronic Craiova, pot deveni lideri regionali”

https://www.libertatea.ro/opinii/a-venit-planul-marshall-european-dar-guvernul-nu-s-a-prins-ca-e-unul-european-feroviar-si-electric-si-nu-american-adica-auto-3344903?fbclid=IwAR0dPXr0cGDd1FvBFhaWBRs5IUnJKx1cgwNedENLxEA1tGZpAaS3SbCmF6M

Deficitul bugetar pe 11 luni păstrează aceeași traiectorie.

https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/deficitul-bugetar-urcat-84-miliarde-lei-dupa-11-luni-2020-adica-8-19831862?fbclid=IwAR2oWBjpPjxYbZb_TOnV0ILdIl3K4jr7qYy8VwiSMPz_voaIdRcCbcVfZgw

Politizarea excesivă, clientelismul și lipsa investițiilor nu vor conduce decât la prețuri mai mari.

https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/statul-roman-a-transformat-piata-libera-intr-o-caricatura-in-care-smecherii-ii-fura-pe-romani-cu-voie-si-cu-complicitate-de-la-stapanire?fbclid=IwAR1l3QslzojGrrQUd62Md5afEQBLt2bergAF93Ozb8c-VqFjIkrpDHNCwwQ

Ce așteptări aveam la anul 2020:

- realist/pesimist: an dificil bugetar, deficitul bugetar era depășit major încă din 2019 și urma a se deteriora în anul electoral.

- speranța: în clarificarea politică prin alegeri anticipate/la termen; alegeri care speram să conducă la o majoritate clar reformistă, în care singurul obstacol major rămânea CCR (revizuirea necesară a Constituției părea posibilă).

Ce a urmat în anul 2020:

- o pandemie de coșmar mondial cu efecte sociale, politice și economice;

- alegeri îndelung amânate care au adus o victorie în extremis a forțelor non-PSD, cu o guvernare slabă cu PSD-ul maghiar în interior, fără resurse reale de a face reforme (pentru care s-a pierdut suportul popular de acum un an);

- un deficit bugetar de aproape 2 cifre, asta în condițiile în care s-au drămuit cheltuielile sociale și cele de suport pentru firmele afectate economic de restricții.

Ce urmează în anul 2021, după părerea mea:

- dificultăți bugetare tot mai evidente (dezmățul bugetar al ultimilor 4 ani de zile s-a încheiat, acum urmează mahmureala după beție);

- foarte puțin din reformele necesare se vor putea întâmpla;

- economia își va reveni lent, pandemia se va lăsa greu dusă (odată cu neîncrederea populației în vaccin).

România este încă de anul trecut în procedura de deficit excesiv. Pandemia doar ne-a salvat de măsurile de corecție, dar a adâncit deficitul existent. De fapt, România a avut cartonașe galbene și în anii anteriori pandemiei, în timp ce multe alte țări europene (inclusiv Bulgaria) au avut cartonașe verzi (deficit aproape de zero sau chiar excedent bugetar).

Și, să nu uităm că sunt multe legi date de parlamentele anterioare dar care nu sunt aplicate (doar amânate).

Dar, în perioada următoare, concomitent cu relansarea economiei trebuie să aibă loc o reducere a deficitului bugetar la niveluri sustenabile.

Și, să nu uităm, deficitele ultimilor ani nu au avut nici o legătură cu dezvoltarea economică, cu construcția infrastructurii atât de importante (școli, spitale, autostrăzi, căi ferate, centrale energetice, etc.).

https://www.zf.ro/eveniment/comisia-europeana-lanseaza-avertisment-precedent-adresa-guvernului-19855418?fbclid=IwAR3d_ndjuq4Vbb50Tvb4TjKSMKGlqRQr5petcAReuK5HxOKdVsD6m6Fygrk

”Surprize, surprize! Iată cum componentele competitivității sunt tocmai cele ignorate zeci de ani de conducătorii României. Acum pricepeți, dragii mei, care este marele secret al salariilor mici din țara noastră și al faptului că am pierdut aproape o cincime din populație, fără să avem vreun război sau vreo molimă?”

”Concluzia este simplă și dureroasă: cei care s-au lăudat, în ultimii 30 de ani, că iubesc România nu au fost decât niște escroci sentimentali, care au sedus țara și au abandonat-o apoi așa cum au găsit-o: tot fără instituții, tot fără infrastructură, tot fără școli, tot fără spitale, tot fără dezvoltări digitale.”

”Și uite cum, într-un an secetos pentru întreaga regiune, noi am pierdut 47% din productivitatea în agricultură, polonezii au pierdut 9,6%, bulgarii au pierdut 1,7%, iar ungurii și-au crescut productivitatea cu peste 10%.”

Mai binele se construiește în timp, prin competitivitate economică. Numai că politicienii vânează voturi rapide și aduc iluziile la rang de performanță economică.

https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/unde-incepe-si-unde-se-sfarseste-dragostea-de-romania?fbclid=IwAR1m4PGOVsdDSdlbzstXuyrV5crve16L-rEQVr6QBEKmzZ2UrTGWkjy1yJ8

Pensiile NU cresc (încă) cu 40% după decizia CCR (așa cum se anunțase inițial pe surse). Problema generată de vechiul Parlament (care n-a știut să anuleze mărirea de doar 14% propusă de anteriorul Guvern) va fi soluționată de noul Parlament.

Măririle de venituri din pix au fost haotice în ultimii ani, decuplate de realitatea economică, generatoare de discriminări și nesustenabile (inclusiv creșterea salariilor bugetarilor realizată prin tăierea investițiilor și creșterea deficitului bugetar).

Nu există o logică normală în aceste măsuri sociale (alocațiile sociale au rămas la nivel de an 2008, pe când alte cheltuieli sociale au fost majorate sistematic, uneori agresiv).

Problema bugetară este acută și nu vom ieși curând din ea (restul țărilor europene își revin la nivel de deficit bugetar încă din acest an). Problema guvernanților în ultimii 30 de ani este că au împărțit înainte de a produce. România are prea puține locuri de muncă, o povară fiscală greșit distribuită și mulți privilegiați (de la scutiri de taxe până la pensii speciale).

PSD a greșit intenționat, nu de dragul PNL ci pentru că le-ar fi convenit și lor dacă ajungeau la putere. Dacă depășim fumigenele electorale, descoperim faptele, iar ele arată că PSD NU a dorit creșterea pensiilor cu 40% și creșterea salariilor profesorilor.

https://m.adevarul.ro/news/politica/psd-sabotat-defapt-cresterea-pensiilor-40-salariilor-educatie-1_600046195163ec4271f0a51a/index.html?fbclid=IwAR2kwao3dzOJgWEsxU7Mt8ld_jcC50AycvPZtLt73eTAoK5Qk0HDf15rM0Q

A fost nevoie de 31 de ani pentru o altă viziune în transporturi.

https://monitorizari.hotnews.ro/stiri-infrastructura_articole-24542345-71-baldana-targvosite-largire-patru-benzi-drum-expres-bucuresti-drula.htm?fbclid=IwAR1FAgFH56a4oquXgtEMb9MYGr61avVZFeAsQfH7i43rdkyGqTyR0CmgUHI

Nu este vorba doar de politică ci de politica privatizării prin bursă care va conduce la firme românești mai atractive, la dividende pentru români și desigur la venituri pentru statul român afectat de pandemie.

Dacă statul român ar fi înțelept, ar vinde pachete de acțiuni în momente de criză și le-ar răscumpăra în momente de boom economic. Și mai presus de orice, s-ar împrumuta exclusiv pentru investiții, pentru dezvoltare, iar în perioade de boom economic ar încerca să aibă excedente bugetare. Așa ar proceda un stat înțelept care nu și-ar păcăli acționarii (poporul român).

https://www.zf.ro/opinii/peste-7-milioane-de-romani-pierd-bani-din-cauza-psd-19870277?fbclid=IwAR2KAdk5NKhK068RCPnyMqj6BYeXMOFzUgakpntN61Y-6KUBOGeQZohII0Y

Dezastrul din energie are ca principală cauză foamea statului de bani. Mai exact, sumele ce trebuiau utilizate pentru investiții în sistemul energetic național au fost extrase de stat pentru măriri nesustenabile de pensii și salarii.

”În ultimii 10 ani maximele de producție au fost între 2014 – 2018. A fost perioadă când toți managerii au tras pentru mărirea producției (care a generat export), mărirea cifrelor de afaceri și a profiturilor (corelate cu scăderea cheltuielilor și investițiilor) ceea ce a însemnat încasări mai mari pentru aceștia printr-un bonus, parte din profit. Acest sistem ticăloșit inventat de PSD a asigurat la buget banii necesari pentru menținerea în viață a statului, plata salariilor și pensiilor, susținerea administrației supradimensionate. Acest sistem ticăloșit a văduvit industria energetică de mentenanță și investiții. Utilajele (și tehnologia) au început să cedeze, presiunea legislatiei europene privitoare la decarbonificare, lipsa de viziune la nivel de minister și ANRE, managementul deprofesionalizat și excesiv politizat au avut ca rezultat căderea și scoaterea din uz a capacităților și scăderea producției.”

”Pe ansambu producția de energie securitară a scăzut cu 6,6 TW în decurs de 10 ani, ceea ce înseamnă 17,2%. Tragedia din ultimul an este la producția pe cărbune: avem o scădere de 26%.

Nu mai avem energie securitară, suntem vulnerabili oricărui dezechilibru de producție datorită regenerabilelor și supuși riscului de a avea o pană națională de curent – blackout. S-a întâmplat pe 8 ianuarie 2020 și se mai poate întâmpla și mâine!

Sistemul ticăloșit de extragere a profiturilor companiilor energetice în defavoarea investițiilor și reparațiilor s-a conservat și se va menține pentru rămânerea statului pe linia de plutire.”

https://www.contributors.ro/radiografia-dezastrului-industriei-energetice-romanesti-in-10-ani/?fbclid=IwAR2FNz_tbOZnkqe1KovbBAeFUGVeOUssKt-blO4Kj_fH2yPeLQL2XOX-ShE

Sume importante nu ajung la buget pentru că digitalizarea înaintează în pași de melc. Sume care ar duce la nevoi mai reduse de împrumut extern sau la investiții suplimentare în educație, sănătate, transporturi sau energetică.

https://cursdeguvernare.ro/vrem-buget-cum-si-au-crescut-spectaculos-vecinii-nostri-rata-de-colectare-a-taxelor-prin-digitalizare.html?fbclid=IwAR1QqJcHZWHPMP9mq3Dmsac4Z47xXHk7oqlJ3QTVP8t6GdcM0g72Wvc4a34

România este o țară tot mai polarizată social. Orașele mari prosperă, orașele mici și mai ales ruralul sunt uitate mult în urmă.

Dacă ne uităm în jurul nostru, mai spre Vest, observăm că discrepanțele nu mai sunt atât de mari. Mai mult, ca un paradox, în Austria avem un fenomen invers în care riscul de sărăcie este apanajul orașelor mari, iar ruralul este locul ideal.

Avem 2 Românii și an de an decalajul de dezvoltare crește. Iar cei uitați în urmă sunt captivi fie partidului stat (care le gâdilă nevoile cu măriri de venituri din pix), fie unor exprimări populist-naționaliste (gen PRM, PPDD, AUR).

Nu am văzut nici un plan coerent de dezvoltare a ambelor Românii, inclusiv a celei sărace. Un plan presupune investiții sistematice cu efecte pe termen mediu și lung, iar politicienilor români nu le este caracteristic să construiască bunăstarea, ei preferând poleirea iluzorie. Și această poleială duce la evoluție economică în ”dinți de ferăstrău”, pentru că de fiecare dată economia reală corectează pe guvernanți.

https://monitorsocial.ro/indicator/romania-se-polarizeaza-intre-orase-mari-cu-o-prosperitate-inalta-si-localitati-urbane-si-rurale-mai-mici-in-care-saracia-este-considerabila/?fbclid=IwAR06RRRG5ct2f-QQCc7OyxYynFrYs0OHfpKY-D0d0qSasDAIt_gfMtz59Os

Lumea se transformă, iar România a rămas în urmă. A trecut vremea finanțării autostrăzilor sau a centralelor pe gaz.

https://www.g4media.ro/finantarea-proiectelor-de-gaze-naturale-s-a-terminat-anunta-seful-bancii-ue-desi-mizeaza-pe-energia-verde-banca-e-criticata-ca-finanteaza-autostrazi-considerate-poluante.html?fbclid=IwAR1uqSYkolmAHBn6zLNN9NTRxbA3DKeFFHi_4BAxYWJo7mu806zn2Xc879w

Când vine iarna (economică), greierele suferă și este lipsit de resurse, pe când furnica are rezerve acumulate care o ajută să treacă mai ușor peste probleme.

https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/infografice-moody-s-sprijinul-acordat-de-guvern-in-romania-in-contextul-pandemiei-cel-mai-redus-din-europa-centrala-si-de-est-romania-singura-tara-din-regiune-cu-actiune-negativa-pe-rating-in-2020-19915353?fbclid=IwAR3d_ndjuq4Vbb50Tvb4TjKSMKGlqRQr5petcAReuK5HxOKdVsD6m6Fygrk

Radiografia sistemului energetic, a clientelismului politic din jurul lui. Investiții reduse conduc la creștere de prețuri. De ce sunt investiții reduse? Pentru că statul este lacom și extrage bani pe care îi redistribuie social (pensii și salarii mărite). Și sistemul energetic funcționează astfel tot mai defectuos, numărul de avarii crește, prețurile asemenea.

https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/cei-mai-destepti-dintre-baietii-destepti-palatul-victoria-si-palatul-parlamentului?fbclid=IwAR1SnxrnCvd5ke946Kotx3JDK4GMndHmkzyXyxQi2t89Vu8BkgbYQY5ghiQ

În ultimii 10 ani, salariile din sănătate au crescut de 10 ori. A crescut calitatea serviciilor oferite? Cu cât?

https://www.zf.ro/companii/cat-castiga-angajat-sanatate-4-100-lei-salariile-acest-sector-s-au-19875499?fbclid=IwAR2wmMKt58FkLj9IapJld6mqt-tU0xGQILYpbD34Ee4GczDjb4DJytKH95w

Salariile angajaților din administrația publică sunt cu 66% mai mari decât salariul mediu pe economie. Suntem pe primul loc în Europa la acest capitol. Mai mult, suntem lider detașat, următoarea țară fiind Cipru cu 32%.

Datele EUROSTAT ne spun că:

- avem puțini bugetari (atât raportat la populație, cât și raportat la numărul total de angajați);

- salariile bugetarilor sunt foarte mari față de media pe economie;

- implicație: avem una dintre cele mai mari ponderi ale salariilor în buget (deși avem număr mic de bugetari).

Datele sunt de la EUROSTAT, nu mă certați pe mine pentru ele!

După opinia mea, problema de fond a României este că avem un număr mult prea mic de salariați, fapt care creează mari probleme și fondului de pensii.

N-am văzut un program politic care să identifice aceasta problemă și să ofere soluții.

În plus, sistemul de impozitare taxează munca și producția și premiază consumul. O schimbare a modului de repartizare a taxelor ar scoate la lumină locuri de muncă (acum la gri) și ar încuraja crearea altora.

https://www.zf.ro/eveniment/romania-singura-tara-din-ue-in-care-angajatii-din-administratia-19872406?fbclid=IwAR2vaEAkewah2hV7W2I4Vdk_bSqIwKKf0sAw3doY8RS_2a2lmGU7XsUDV5A

Datoria publică crește spectaculos în timpul crizelor economice ce, fapt nefast, succed unor perioade de dezmăț bugetar (perioadele ante-2008 și ante-2020). Prin urmare, datoria publică a crescut nu pentru un program de dezvoltare ci pentru puncte electorale ale guvernanților vremelnici (măriri nesustenabile de pensii și salarii).

https://cursdeguvernare.ro/cum-arata-datoria-publica-a-romaniei-in-pandemie-s-ar-impune-corectarea-rapida-a-deficitului-bugetar.html?fbclid=IwAR144sNVrpyiQhfH9O4riUNRN9wFm7JJf6wW0wvqE8xtFKBcuBFNZ63mflI

Buget alternativ din care curge lapte și miere (același din campania electorală).

Surse:

- reducerea fraudei cu TVA; se poate face peste noapte? Nu cred; este un proces care se poate face în ani de zile; tocmai acest partid a fost cel care a abandonat modernizarea ANAF (proiect finalizat de bulgari și care a adus 3% PIB în plus la buget).

- recuperarea de arierate; este vorba oare și de cele 2 miliarde lei pentru care există hotărâri definitive în instanță? Bani care trebuie recuperați de la foști politicieni, printre altele.

Cu toata avalanșa de bani, pensiile nu cresc precum în legea pensiilor ci așteaptă luna septembrie 2021.

Economistul Eugen Rădulescu scrie pe pagina sa personală de Facebook că "se vehiculează tot mai insistent una dintre cele mai oribile imbecilități în materie de politică economică: aceea că se poate ieși din criză prin creșterea salariilor, care va atrage stimularea creșterii economice și, în final, o bunăstare de nestăvilit. Este la fel de posibil ca a te salva de la înec trăgându-te singur de păr în sus".

Pentru autorii promisiunilor, pandemia a încetat (nici vorba de alt treilea val), iar efecte negative nu a lăsat, totul se rezumă la fluvii de bani ce pică de peste tot.

https://ziare.com/bani/stiri-financiare/bugetul-alternativ-al-psd-1658991

Deficit bugetar de 9,8% PIB. Unul anticipat de mine încă din luna august. Pentru că România a fost greiere în anii precedenți, consecința a fost să am avut puțin spațiu pentru alocări de sume pentru salvarea economiei și pentru măririle antamate de pensii și salarii.

Dacă nu ieșim din logica de greier, crizele (corecțiile) economice vor fi dureroase, lungi și dese.

https://www.zf.ro/eveniment/criza-loveste-dur-finantele-tarii-deficitul-bugetar-explodeaza-9-8-19885753?fbclid=IwAR3gab74HLQejeNH5YC8YjGhJmy3K5EvFlOx-WbBSScnnAaLH8a6aOTZWHI

9,8% PIB deficit bugetar, din care 4,45% PIB pentru ajutarea sectorului economic. Dar pensiile și alocațiile au crescut, prin urmare, dorința guvernului este de a construi un buget cu deficit de 7% PIB. După dorințele miniștrilor (solicitări de fonduri pentru ministere), deficitul ar depăși lejer 10% (așa cum l-ar depăși cu măririle amânate de pensii, salarii și alocații).

Ca să înțelegem situația, pentru greiere român un deficit bugetar de 7% PIB pare de austeritate severă, pe când pentru o furnică (bulgară sau poloneză) un deficit sub 3% PIB apare ca decent.

Rostul unui deficit ar trebui să fie exclusiv dezvoltarea țării, nu bifarea de puncte electorale prin creșterea artificială a nivelului de trai (bunăstare pe datorie, un nivel de trai peste posibilități).

https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/deficitul-bugetar-a-fost-de-102-miliarde-de-lei-anul-trecut-9-79-din-pib-un-record-peste-tinta-de-96-miliarde-lei-9-1-din-pib-19933837?fbclid=IwAR1EkBkX1EsdKMYOWEMJj02JHP0LCdk047mxdyLzixDtLS3F9BIkSj_v4b4

Deficit bugetar de 10% PIB înseamnă o treime din buget (pentru că veniturile bugetare sunt cam 30% PIB). Este enorm. 10% de la noi este echivalentul la 15% al mediei europene (venituri bugetare de 45% PIB).

Țările responsabile (furnici) au avut în ultimii ani încasări bugetare mult mai mari (în % PIB) și deficite bugetare mici (sau chiar excedente).

Și este o situație din care România nu va ieși curând (pentru că 93% din cheltuieli sunt fixe, rigide, adică pensii și salarii). Ar fi necesari câțiva ani de revenire la echilibre macroeconomice, dar nu cred că va exista suficientă hotărâre în acest demers.

România are nevoie de venituri mult mai mari provenind din:

- număr mult mai mare de salariați, inclusiv din exercitarea de meserii moderne cu plus salarial;

- reducerea evaziunii fiscale;

- eliminarea privilegiilor (pensii speciale, portițe legale de a nu plăti taxe și impozite);

- eficientizarea cheltuielilor publice;

- recuperarea arieratelor din executări silite;

- plus-valoare din investiții;

- rezolvarea problemelor balanței comerciale (domeniul petrochimic și cel al fructelor și legumelor, de ex.);

- distribuirea altfel a poverii fiscale în sensul încurajării muncii, producției și nu a consumului de produse din import.

Când vom face asta, România va arăta diferit. Vor fi venituri bugetare suficiente, nu doar pentru pensii și salarii, ci și pentru investiții în școli, spitale, drumuri, căi ferate, infrastructură energetică, etc. Iar, decalajele sociale și economice nu vor mai fi atât de mari între categorii de cetățeni, între zone geografice ale țării. Iar în acel moment, românii nu vor mai învrăjbiți pe mize mici pierzând din vedere tabloul de ansamblu.

https://www.zf.ro/opinii/romania-camp-bombe-bugetare-anul-crizei-guvernul-orban-lasat-19885983?fbclid=IwAR1QqJcHZWHPMP9mq3Dmsac4Z47xXHk7oqlJ3QTVP8t6GdcM0g72Wvc4a34

”În principiu, trebuie ținut cont că bugetul care se construiește acum trebuie discutat și agreat cu Comisia Europeană, care este îngrijorată de ce se întâmplă în România, pentru că noi trebuie să spunem un lucru: toate statele din Uniunea Europeană au ajuns pe la un deficit bugetar între 8 și 10% anul trecut, numai că unii au plecat de la 1% și se vor întoarce la 1% după ce se termină cu pandemia, pe când noi am plecat de la 4,4% și ne vom întoarce undeva pe la 6%. Trebuie înțeles deci că presiunea asupra României este foarte mare și că guvernul are de făcut o alegere din 3 variante – fie crește taxele, fie reduce cheltuielile drastic, fie o combinație din cele două. Deocamdată guvernul a comunicat public că este exclusă creșterea de taxe, ceea ce înseamnă că singura modalitate rămâne o scădere drastică de cheltuieli”.

Nu cred că pot fi scăzută drastic cheltuielile, de aceea, creșterea taxelor rămâne o variantă posibilă, poate mai târziu, în caz contrar deficitul bugetar va fi mult mai mare de 7%.

https://psnews.ro/bugetul-pe-2021-guvernul-are-3-variante-pentru-a-mentine-deficitul-sub-7-analistul-petrisor-peiu-presiunea-asupra-romaniei-este-foarte-mare-487987/?fbclid=IwAR2_h99r01LxkA2a18_LmMxRQ_LP8Snu1hBbL9cpMTfE3LaZZVmaDzyOJ1s

Viața are prioritate, dar în România este la capitolul ”și altele”. Pentru că nu aduce voturi, pentru că necesită niște cheltuieli cărora multora li se pare drobul de sare din povestea lui Ion Creangă.

Și pentru că tot ce statul împrumută (pentru că nu produce sau colectează din taxe și impozite) este distribuit spre pensii și salarii (la schimb cu voturi). Deși, de exemplu, calitatea serviciului medical nu se reduce la salariul medicilor ci implică și spitale moderne, dotate, aprovizionate cu materiale, etc.

Am mai spus: siguranța trebuie să fie prioritate și-n spitale, și-n transport (rutier, feroviar, etc.), clădirile vulnerabile la seisme trebuie consolidate cu orice preț; exemple pot continua.

Corupția ucide, pentru că prea mulți bani ”dispar” din sănătate,

pentru că nu există reguli suficiente/sau nu se aplică (în prevenția dezastrelor, calamităților, incendiilor, etc.). Și vinovații sunt mulți și fac parte din istoria politică și administrativă a ultimilor 31 de ani.

Nu învățăm din greșeli și le repetăm periodic. Pentru că ne inflamăm foarte scurt și uităm rapid. Pentru că două sunt temele publice (politizate): pasarea vinovăției la oponenții politici și anunțarea de angajamente de investiții și alte măsuri (fără acoperire în fapte, adică în bani concreți).

Mi-as dori că politicienii să nu mai promită lapte și miere (din împrumuturi firește) ci să salveze vieți, căci, în cele mai multe situații avem victime care nu trebuiau să existe sau care puteau fi salvate.

Chiar în condițiile în care în anul 2020 au venit de la UE cu 30% mai mulți bani decât anul anterior, totuși, angajamentele bugetare anterioare (pensii, salarii, cheltuieli sociale) precum și cheltuielile generate de pandemie au urcat deficitul bugetar la 9,79% PIB, o cifră uriașă.

https://cursdeguvernare.ro/doar-45-din-deficitul-bugetar-record-pe-2020-a-fost-cauzat-de-combaterea-combaterea-pandemiei.html?fbclid=IwAR0hicM6Xsmf6m6TTgET6bOKxy6YdKn1RRHx135ctEINxNIvY9KR-bvsHAw

Prioritățile României sunt politicienii și instituțiile de forță (ordine publică, apărare, justiție). În Europa, educația și sănătatea sunt prioritățile adevărate.

https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/ipocrizia-s-a-nascut-la-stat-si-la-sindicat?fbclid=IwAR1m4PGOVsdDSdlbzstXuyrV5crve16L-rEQVr6QBEKmzZ2UrTGWkjy1yJ8

În ultimii ani, România a devenit paradis fiscal cu pretenții de stat social. Doar pentru că ANAF-ul nu funcționează optim (reformă pe care ai noștri guvernanți au stopat-o acum câțiva ani), colectăm puțin, iar pierderea anuală echivalează cu 3 spitale regionale și 300 km de cale ferată. Colectăm puțin și cheltuim (risipim) cu larghețe. Și, mai avem resurse pentru dezvoltare dacă ne-am corecta deficitul comercial, dacă am schimba sistemul de taxe.

https://www.libertatea.ro/opinii/colectare-taxe-bulgaria-ungaria-bugete-florin-citu-anaf-3400055?fbclid=IwAR0dPXr0cGDd1FvBFhaWBRs5IUnJKx1cgwNedENLxEA1tGZpAaS3SbCmF6M

România atipică: în perioadele de criză economică cresc investițiile, iar în perioadele de boom scad investițiile.

https://www.profit.ro/stiri/economie/investitiile-record-ale-statului-cea-mai-mare-suma-de-pana-acum-si-cea-mai-mare-pondere-din-ultimii-5-ani-insa-in-2019-deficitul-bugetar-a-depasit-investitiile-pentru-prima-data-din-2009-19937462?fbclid=IwAR2M7DyFD8OCKN8P542-NreLxBYMl5tBgGHovjCFt9ZkfwQXFYuRwZ6VS5E

Transportul feroviar, "Cenușăreasa" ultimilor 31 ani, în contrasens cu Europa.

https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/parca-am-vrea-si-parca-n-am-prea-vrea-ca-n-europa-pana-sa-ne-hotaram-am-pierdut-un-razboi-de-30-de-ani?fbclid=IwAR3gab74HLQejeNH5YC8YjGhJmy3K5EvFlOx-WbBSScnnAaLH8a6aOTZWHI

Lumea se schimbă foarte rapid.

https://cursdeguvernare.ro/temelia-bugetului-si-a-pnrr-50-din-actualii-lucratori-vor-avea-nevoie-de-noi-calificari-pana-in-2025.html?fbclid=IwAR1QqJcHZWHPMP9mq3Dmsac4Z47xXHk7oqlJ3QTVP8t6GdcM0g72Wvc4a34

Analiza SWOT a fiscalității în România.

Puncte tari:

1. Cote de impozitare stabile

2. Fiscalitate competitivă pentru zona CEE

Puncte slabe:

1. ANAF nereformat și nedigitalizat

2. ”Impozitarea” excesivă a muncii

Oportunități:

1. Necesitatea digitalizării ANAF a devenit evidentă în contextul situației generate de Covid și ar trebui demarată urgent

2. Majoritate politică care sa permită începerea unei reforme a ANAF

Ameninţări:

1. Deficitul bugetar ar putea conduce la impunerea de noi impozite si taxe

2. Criza economică generată de Covid-19 și impactul asupra capacității de plată a firmelor

https://cursdeguvernare.ro/analiza-swot-a-romaniei-din-perspectiva-fiscalitatii-in-2021-avantaje-dezavantaje-amenintari-si-oportunitati.html?fbclid=IwAR0MaTQGSzmGYQ50jeO36lVkwFKJxzzmNyv3OEBjHw4paZi2xAirfjW0Ni8

Crește prețul materiilor prime în toata lumea.

https://www.zf.ro/business-international/lumea-asista-scumpire-generalizata-materiilor-prime-nemaivazuta-19911363?fbclid=IwAR0r4y_FwYXJPKXiujMCwlfmI3oiLXVZINvEMeBUt5G0FPzPwoNS2qAbr8I

Zbatere mare pentru un deficit bugetar de 7,16% PIB. De fapt, deficitul bugetar este 8,2% PIB pe ESA (cel care contează în discuția cu Uniunea Europeană). Deficitul de 7% este pe cash, asta înseamnă că aproximativ 1% PIB vor fi cheltuieli ce vor fi plătite în anii următori.

Contextul ultimilor ani: România a luat, din anul 2015 încoace, cartonaș galben de la UE pentru deficit, iar în anul 2019 a luat cartonaș roșu (intrând în procedură de deficit excesiv).

În contrasens cu majoritatea țărilor europene, multe dintre ele chiar cu excedent (până și mai săraca vecină Bulgaria). Și aceste deficite ale noastre nu au fost pentru infrastructură (școli, spitale, autostrăzi, căi ferate, etc.).

Revenirea la normalitate va fi lungă și deloc plăcută, dar corecțiile economice vin întotdeauna după beția bugetară a ultimilor ani. Așa le place guvernaților noștri modelul evoluției economice ”în dinți de ferăstrău”.

Un grafic elocvent care arată cum ne situăm cu finanțele în context european. De ce nu avem servicii de sănătate și de educație precum în Vest, nici infrastructură și nici pensii decente.

Locuri de muncă puține și multă evaziune fiscală. Și nu firmele sunt cele care nu alimentează bugetul cu venituri. Surprinzător, pentru unii, populația contribuie prea puțin la veniturile bugetare (pentru că avem:

1. taxe mici pe avere/proprietate;

2. mulți exceptați de la taxe;

3. prea puțini contribuabili (economia României generează prea puține locuri de muncă).

 

Deoarece adunăm puțin și risipim lesne, banii nu ne vor ajunge niciodată. Vinovații de serviciu vor fi mereu alții (Uniunea Europeană care nu ne permite deficite bugetare mai mari și ”greaua moștenire” a guvernanților anteriori).

Vinovate sunt politicile publice ale ultimilor 31 de ani care:

-  nu au condus la o economie funcțională (prea puține locuri de muncă, deficite comerciale în câteva domenii în care avem potențial: petrochimie, fructe și legume, etc.)

- au dus la un sistem de taxe care penalizează munca și încurajează consumul produselor de import;

- au condus la apariția unor caste privilegiate (care nu plătesc taxe, care au pensii speciale, etc.) protejate de justiție;

Tentația pentru populism și spoială în locul unei construcții serioase, de durată, sustenabilă a fost predicatul fiecărei guvernări. România a progresat în ultimii 31 de ani datorită investițiilor străine și mediului privat autohton, dar progresele puteau fi mult mai importante și pentru fiecare român în parte (inclusiv pentru cei din rural sau din zone defavorizate economic) dacă politicienii nu erau o frână în calea dezvoltării.

https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/de-ce-nu-vom-avea-niciodata-bani-pentru-pensii-sau-alocatii?fbclid=IwAR3ZH8Z0yqIiV0_K7nahHpOABJo9Dd_7q1HnRBqIr4luaDj1yE6aUMxRWms